Terapia inovativă CAR-T, administrată pentru prima dată la Fundeni | TRATAMENTE INOVATIVE IN ONCOLOGIE | webinar

0

Cea de-a zecea ediție a Conferinței TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE, organizată de TARUS Media, a avut loc vineri, 6 mai. Găzduită în mod obișnuit la Centrul de Excelență în Medicină Translațională din Institutul Clinic Fundeni, această ediție a conferinței a avut loc online și a fost creditată cu 5 puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România.

Evenimentul, coordonat de Conf. Adina CROITORU și Prof. Irinel POPESCU, s-a bucurat de un constant interes, fiind urmărit pe Youtube de peste 1400 de participanți, medici oncologi și din specialități conexe.

Medicii din cadrul IC Fundeni au realizat, în premieră pentru România, recoltarea și administrarea terapiei CAR-T la adulți, dar și la copii, indicațiile fiind limfomul cu celulă mare B și leucemia acută limfoblastică la copil și adultul tânăr. “În ultimii ani, în afară de aceste două indicații, au apărut multe alte indicații și vor continua să apară. De anul trecut avem indicație pentru mielomul multiplu, s-au diversificat indicațiile în limfoamele maligne și deja studiile sunt avansate și în leucemiile acute mieloide. Probabil că în următorii cinci ani pe majoritatea neoplaziilor hematologice vom avea la dispoziție, pentru bolile refractare sau recăzute, un astfel de mod de a trata”, a spus Prof. Dr. Alina TĂNASE, în prezentarea “Transplantul de celule stem hematopoietice versus terapia CAR-T – ce alegem în 2022?”.

Limfoamele cu celulă mare B reprezintă 50% din limfoamele non-Hodgkin, una dintre patologiile cele mai frecvente ale adultului din sfera hematologică malignă, o boală cu o rată de recădere foarte mare. “Aproximativ 40% dintre pacienți recad, dintre care eligibili pentru transplant autolog sunt cam jumătate, dintre aceștia doar jumătate ajung la transplant, iar din aceștia 40% se vindecă. Așadar, din zece pacienți cu limfom cu celulă mare B, ajungem la unu-doi pacienți care se vindecă prin cumulul de terapii.”, a adăugat Prof. Tănase.

Terapiile celulare se administrează în secțiile de transplant pentru că procedura seamănă cu transplantul de celule stem hematopoietice. Se recoltează limfocite T care sunt trimise în laboratoare ultraspecializate în care sunt modificate genetic pentru a exprima pe suprafața lor antigenul CAR care se lipește de celula tumorală; aceste celule se întorc ca medicament și sunt infuzate printr-un cateter venos central, atacă direct cancerul și îl distrug.

“Sperăm că anul acesta vom avea mai mulți pacienți și că anul viitor vom deține o minimă experiență cu pacienți tratați prin CAR-T în România; astfel, putem oferi o șansă și pacienților refractari-recăzuți care nu au altă soluție de tratament”, a spus prof. Tănase. IC Fundeni a fost acreditat pentru administrarea terapiei CAR-T în septembrie 2021.

Dr. Cristina (ZAHARIA) JERCAN (IC Fundeni) a vorbit despre administrarea terapiei CAR-T la copiii cu leucemie acută limfoblastică, prezentând studii de caz privind pacienții care au primit deja tratamentul în București (un băiat de 10 ani) sau care urmează să fie tratați (doi băieți de 7 și 15 ani).

 

O nouă terapie în hepatocarcinom, disponibilă și la noi

 

Dr. Iulia GRAMATICU (Fundeni) a aprofundat “Noul standard de îngrijire pentru pacienții cu carcinom hepatocelular (HCC)”, a 6-a malignitate la nivel mondial, reprezentând 5% din cele 18 milioane de cazuri de cancer nou diagnosticate în 2020, a 4-a cauză de deces prin cancer la nivel global. În România cancerul hepatic se asociază cu o mortalitate de 93%, determinând 4300 de decese pe an – locul 4 în rândul deceselor prin cancer. Specialistul a dat detalii despre combinația Tecentriq + bevacizumab, un nou tratament în HCC nerezecabil, aprobat în peste 50 de țări la mai puțin de un an de la publicarea rezultatelor studiului clinic relevant. “Combinația Tecentriq + bevacizumab a modificat radical peisajul terapeutic în hepatocarcinom. Este prima și singura terapie sistemică care a reușit să demonstreze față de sorafenib ameliorarea ratelor de supraviețuire și de supraviețuire fără progresie”, a spus dr. Gramaticu despre această terapie, apărută în 2021 și care urmează să fie decontată și la noi la începutul acestei veri, potrivit specialiștilor din cadrul conferinței.

Conf. dr. Adina CROITORU a prezentat rezultatele studiilor din practica clinică curentă privind rolul regorafenibului în a doua linie de tratament în tratamentul HCC, pe parcursul a trei ani de experiență clinică, inclusiv de la Fundeni, subliniind că acest rol “a fost clar confirmat de studiile care au inclus peste 2000 de pacienți”.

Dr. Vlad CROITORU, IC Fundeni, a susținut prezentarea “Cyramza în tratamentul HCC și al cancerului gastric”, ilustrând cu două cazuri clinice, unul al unui pacient cu hepatocarcinom celular tratat cu ramucirumab în a doua linie de tratament, precum și al unei paciente cu cancer gastric care recent a făcut prima ședință de chimioterapie cu același medicament, în a doua linie de tratament.

Dr. Nicolae BACALBAȘA, IC Fundeni, a prezentat “Noutăți în tratamentul chirurgical al colangiocarcinomului intrahepatic”, semnată împreună cu Prof. dr. Irinel POPESCU, în care a analizat în detaliu toate opțiunile terapeutice existente la nivel mondial ale pacienților cu colangiocarcinom, un diagnostic cu un prognostic extrem de grav, precum și în ce măsură chirurgia se poate corela cât mai eficient cu alte atitudini terapeutice, astfel încât să reușească să salveze pacientul “pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă”. Conf. Adina Croitoru a propus pentru un eveniment viitor prezentarea pacienților din experiența clinică proprie care au supraviețuit cât mai mult acestui diagnostic.

Evaluarea imunohistochimică a proteinelor reparatoare ale ADN-ului în cancerul colorectal a fost tema abordată de Conf. Dr. Gabriel BECHEANU, I.C. Fundeni. “Cancerul colorectal este considerat astăzi o boală genetică, dirijată de alterări complexe genetice și epigenetice, rezultat al unei instabilități a genomului – cromozomială și instabilitate a microsateliților. Cele mai multe cazuri de cancer colorectal se încadrează în prima grupă, a instabilității cromozomiale”, a exlicat conf. Becheanu. În România, au fost diagnosticate 13.000 de cazuri noi de cancer colorectal în 2020. Acest tip de cancer a fost cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat, depășind cancerul mamar și bronhopulmonar, cancerul de prostată și de vezică urinară. Împreună, aceste cinci tipuri de cancer reprezintă jumătate dintre cazurile totale diagnosticate. În ultimii 14 ani, la nivel global, numărul de cazuri de cancer colorectal diagnosticate s-a dublat, reprezentând a doua cauză de deces.

Dr. Mihai LESARU, IC Fundeni, a prezentat rolul IRM-ului (RMN-ului) în tratamentul cancerului de sân, în diagnostic, stadializare, în fundamentarea deciziilor terapeutice împreună cu oncologul și chirurgul, precum și ca metodă imagistică de elecție în monotorizarea răspunsului la tratamentul oncologic, prezentând și cazuri clinice revelatoare. “IRM este util ca indicație actuală la paciente tinere, sub 50 de ani, în cazuri de densitate crescută a sânilor și în carcinom lobular invaziv”, a punctat specialistul. El a precizat că pentru monitorizare recomandă reluarea IRM-ului după două cure de chimioretapie, precum și faptul că mai nou se impune mamografia cu substanță de contrast, care pare să fie o metodă rapidă, eficientă și revelatoare pentru tumorile de sân.

Dr. Daniela GRECEA, Institutul Oncologic “Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, a prezentat “Progresul terapeutic al inhibitorilor CDK4/6 în cancerul de sân HR+/HER2- local avansat sau metastatic”, referindu-se la cele trei molecule disponibile din această categorie – ribociclib, abemaciclib și palbociclib – analizând comparativ rezultatele celor șapte studii clinice de fază trei care le-au evaluat, fiecare selectând categprii populaționale diferite de paciente.

 

Sindromul long-Covid duce la reinternări în terapie intensivă, Covid-19 fiind o boală multisistemică, afectând sistemul respirator, inima, creierul, ficatul, cu modificări importante la nivel de coagulare, a afirmat Conf. Dr. Gabriela DROC, IC Fundeni, în prezentarea “Readmiterea în ATI a pacienților cu complicații pulmonare pe termen lung după infecția cu SARS-CoV-2”. “Readmisia pacienților în spital după 30 de zile post-Covid nu este foarte mare – 3-11%, dar dacă ne uităm la distanțe mai mari față de începutul bolii, lucrurile devin îngrijorătoare – la șase luni, unu din trei pacienți ajunge din nou la spital pentru o problemă legată de infecția Covid. E foarte mult. La 60 de zile, 20% dintre ei ajung la spital, unu din patru la terapie intensivă, deci suferința este gravă. Cele mai multe probleme care determină admiterea în terapie intensivă sunt legate de sistemul respirator”, a explicat conf. Droc.

Dr. Dimitri APOSTOL a susținut prezentarea “Modificări ale expresiei Micro ARN la pacienți cu boli inflamatorii digestive cronice”, o cercetare a colectivului din cadrul Centrului de Imunogenetică și Virusologie Fundeni, condus de Prof. Dr. Ileana CONSTANTINESCU. Direct proporțional cu nivelul de trai, s-a constatat o creștere a incidenței bolilor inflamatorii intestinale, inclusiv în România, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor noi mijloace de diagnosticare și direcționare a tratamentului. Micro ARN-urile  au început să fie recent utilizate ca biomarkeri pentru diagnosticarea mai multor boli, cum ar fi afecțiunile oncologice și bolile inflamatorii intestinale.

În “Histopatologia digitală în timpul intervențiilor oncologice”, Dan BOLDEANU a prezentat histopath, partea de histopatologie a unei aplicații intitulate omnimedica, care își propune să optimizeze accesul la expertiza anatomopatologilor, cu eficiență la nivelul implementării și costurilor. “Soluția este 100% web, poate fi accesată de oriunde de pe planetă, pentru că numărul medicilor anatomopatologi este scăzut. Aplicația are un sistem multilingvistic, poate fi folosită de diverși utilizatori, urmând ca totul să se centralizeze în limba dorită. Este integrată cu orice alt sistem medical. Pot fi adăugate probe, se poate face recepția probei, pentru fiecare probă putem crea subcategorii. La nivelul fiecărei probe putem adăuga un diagnostic clinic, un buletin histopatologic; direct din aplicație putem face fotografii care se păstrează în formular, iar acesta este primul pas în relația pe care vrem să o stabilim între sala de chirurgie și laboratorul de anatomie patologică”, a explicat el. În timpul operației chirurgicale, de pe un dispozitiv mobil se poate deschide o cerere de anatomie patologică și se pot adăuga poze prin care medicul chirurg își notează proba trimisă, informații despre ea și pozează zona chirurgicală de unde a fost extras țesutul. “Laboratorul, dacă este asociat sălii de operație, va primi fotografia și va putea desena pe poza trimisă de chirurg unde să mai intervină astfel încât să avem niște margini de rezecție cât mai mici”, a adăugat reprezentantul omnimedica. În continuare, urmează să fie dezvoltat un sistem de telepatologie, integrarea telepatologiei cu sălile de operații, integrarea imprimantelor pentru blocuri și lame, în vederea obținerii trasabilității mult mai detaliate.

Partenerii evenimentului au fost Lilly, Htss, Roche, Novartis, Bayer, Servier, Sanador.

Furnizor consacrat de educație medicală continuă pentru profesioniștii din domeniul medical, compania TARUS Media editează publicațiile Medica Academica, British Medical Journal (BMJ) în limba română și Maedica – A Journal of Clinical Medicine.

About Author

Delia Budurca Raluca Bajenaru

Leave A Reply