Dr. Marian Turiceanu, medic specialist Interne, Doctor în Ştiinţe Medicale, Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti
Metodă relativ nouă în studiul perfuziei şi al metabolismului miocardic, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) are posibilitatea de a studia miocardul din punct de vedere funcţional în contrast cu metodele clasice ce oferă informaţii structurale. >>>
Se pot obţine şi date cantitative despre detaliile funcţionale studiate putând urmări astfel evoluţia leziunilor aterosclerotice.
Ca metodă de investigaţie, PET are următoarele avantaje:
• Număr nelimitat de trasori naturali
• Metodă cantitativă
• Sensibilitate foarte mare
• Rezoluţie spaţială bună (până la 2 mm)
• Doză scăzută de radiaţii
Cu PET poate fi studiat:
• Metabolismul tisular
• Fluxul sanguin tisular
• Funcţiile neurotransmiţătorilor şi ale receptorilor
• Farmacocinetica şi farmacodinamica medicamentelor
În imagistica medicală, PET şi-a câştigat locul său distinct în studii începând de la fiziologie şi până la expresia genică.
Examinarea PET se bazează pe injectarea unui izotop radioactiv legat de un trasor biologic. Trasorul biologic se deplasează în zonele unde are tropism purtând cu el izotopul radioactiv, fapt ce permite obţinerea de imagini metabolice concordante cu funcţia ţesutului respectiv (de exemplu, glucoza marcată cu fluor 18, ce ajunge la celula miocardică în timpul clampului hiperinsulinemic).
În imaginile de mai jos este prezentat comparativ un studiu PET la un pacient de control (cord normal) versus un pacient cu infarct miocardic în stadiu cronic. Se observă, în imaginea din dreapta, absenţa metabolismului la nivelul unei zone din peretele lateral al ventricului stâng (zona infarctată).
Pentru a obţine imagini bune în timpul scanării este necesar ca trasorul folosit (18-FDG) să ajungă şi să se fixeze la nivelul miocardului. În mod normal, în metabolismul miocardic sunt folosiţi acizii graşi liberi (AGL). Pentru a determina fixarea FDG se foloseşte clampul hiperinsulinemic euglicemic, ceea ce determină comutarea metabolismului miocardic predominant de pe AGL pe FDG.
În imaginea de mai jos sunt prezentate comparativ captările miocardice de FDG, în condiţii normale şi în timpul clampului. Se observă calitatea evident superioară a imaginii din dreapta, obţinută în timpul clampului.
Analiza studiilor se poate face cu un pachet software dedicat, cum ar fi Munich Heart, dezvoltat şi validat la Universitatea Tehnică din München de către Stephan G. Nekolla şi colaboratorii. Programul acoperă o porţiune importantă a necesităţilor de analiză cardiacă PET şi SPECT. Este scris în IDL (RSI Inc., Boulder, a Kodak Company) cu părţile numeric intensive în C.
Rezultatele obţinute pot aduce informaţii utile referitoare la viabilitatea unei zone de miocard, la oportunitatea deciziei de revascularizare sau la comportamentul unui cord transplantat. <<<
NOTA
Autorul a beneficiat de:
1. Bursa “Marie Curie Training Site” (contract QKGA – 1999 – 51330) acordat de Uniunea Europeană timp de un an la Turku PET Centre, Finlanda, 2002 – 2003
2. Student Fellowship Award, Education and Research Foundation of the Society of Nuclear Medicine,USA, 2001.
