Compania Tarus Media a organizat la Sulina, în perioada 28 -29 mai, un training destinat profesioniștilor din sănătate dedicat modului în care aceștia pot ajunge să publice în revistele științifice medicale de prestigiu. Trainingul a fost susținut de unul dintre cei mai mai titraţi editori şi traineri din domeniul medical, Liz Wager, care a prezentat, alături de rolul şi modalităţile prin care editorul poate preveni erorile în publicarea materialelor ştiinţifice, modul cum profesioniştii trebuie să abordeze publicarea cercetărilor proprii sau ale unor cazuri clinice deosebite cu care se întâlnesc în practică. >>>
Astfel, principalele pro-bleme care pot surveni în legătură cu publicarea cercetărilor științifice medicale pot fi legate de “inventarea” pur şi simplu a datelor, de falsificarea acestora sau de practici lipsite de etică în cercetarea medicală.
În ideea de a stabili cât de frecvente sunt aceste probleme în publicarea articolelor medicale, un studiu făcut pe baza a 3207 articole de Fanelli (PLoS One 2009) și prezentat de Liz Wager arată că 2% dintre autori au admis că au apelat la una din cele trei modalităţi pentru a-şi “completa” lucrările, iar 14% au admis că au cunoştinţă de alte situaţii în care autorii au apelat la asemenea practici.
“Numărul retractărilor din revistele Medline a crescut în 2008 – 2009 la peste 200 pe an, de la sub 50 până în 2002. Însă şi volumul a crescut mult, astfel încât că procentul retractărilor din total rămâne puţin peste 0,02%”, a explicat Liz Wager.
Totuși, dat fiind volumul mare al datelor și articolelor publicate, numărul retractărilor din revistele PubMed raportat la acest volum nu depășește 0,02%. În ceea ce privește statisticile FDA (Food and Drug Administration, SUA), organismul care avizează medicamentele noi pe piața americană, acestea arată că 2% dintre cercetările submise au probleme legate de falsificări ale datelor.
Un indiciu pentru editori care să le semnaleze probleme legate de veridicitatea și autenticitatea cercetărilor poate fi ritmul rapid al publicării rezultatelor din cercetare. Astfel, Liz Wager a dat exemplul notoriu pe plan internațional al lui Jan Hendrik Schön, un fizician german ale căror materiale au fost retrase din jurnale internaţionale de prestigiu. Astfel, în perioada 1999 – 2001 el a publicat nu mai puţin de 8 articole în Science, 6 în Physics Review, şi 7 în Nature, un ritm al rezultatelor publicate care de-pă-șește productivitatea obișnuită din domeniul cercetării, inclusiv medicale.
Trainingul de la Sulina a beneficiat și de prezentările prof. dr. Traian Mihăescu, editorul British Medical Journal – ediţia în limba română, care a detaliat subiectul “Cum să scrii o prezentare de caz”, încurajând tinerii medici să-și facă timp să publice, să aleagă revistele relevante pentru ei și să sesizeze cazurile cele mai interesante și să le facă cunoscute.
În cadrul evenimentului partici-pan-ții au mai avut prilejul de a afla mai multe despre medicina anti-chității în Moesia Inferior (Dobrogea și Bulgaria de nord-est), unde au fost descoperite un cabinet medical și 11 morminte de medici, precum și o prezentare despre modul cum a fost reconstruit nasul lui Nicolae Milescu “Cârnul” în secolul VII în Țara Nemțească, una din primele operații estetice raportate în izvoarele scrise.
Exenimentul a prilejuit celor peste 20 de participanţi, pe lângă o modalitate interactivă de perfecţionare în publicarea datelor din cercetare, reîntâlnirea cu Delta Dunării şi oraşul Sulina, locul unde nu poți ajunge decât pe apă, unde străzile sunt numerotate ca la New York, doar că până la 6, unde există mormântul unui pirat şi unde, în 1856, a fost înfiinţată Comisia Europeană a Dunării, cu zeci de ani înainte ca proiectul Uniunii Europene să capete fiinţă.
“Cea mai mare parte a editorilor de reviste științifice nu par să fie foarte preocupați de etica ]n publicarea rezultatelor științifice și cred că probleme legate de corectitudinea datelor științifice apar numai foarte rar în revista lor”, Liz Wager. <<<
