Victor Babeş, una din cele mai complexe figuri ale medicinei românești, a pus bazele bacteriologiei, seroterapiei, microbiologiei, imunologiei şi epidemiologiei românești. Pe lângă cercetările sale extinse, de renume mondial în epocă, a desfășurat și o medicină socială, implicându-se în rezolvarea problemelor de sănătate publică ale vremii. A adus contribuții de marcă la studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei. De la moartea sa, survenită în 1926, se împlinesc în acest an 85 de ani.
Victor Babeș s-a născut pe 4 iulie 1854, la Viena. Mama sa era austriacă, iar tatăl, Vincențiu Babeș, era avocat și militant pentru drepturile românilor transilvăneni. A fost printre cei care au susținut în 1848, la Viena, cauza românilor, și a fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române.
Victor Babeș a fost întâi atras de muzică și actorie, dar se decide să studieze medicina după moartea surorii sale, la numai 12 ani, de ftizie. Își face studiile de medicină la Budapesta, obține doctoratul la Viena, apoi, atras de microbiologie și de cercetările lui Louis Pasteur, pleacă la Paris. Lucrează întâi în laboratorul lui Pasteur, apoi cu prof. A.V. Cornil. Împreună cu acesta Victor Babeș este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase, 1885). Pentru acest volum este distins cu premiul Montyon de către Academia de Științe din Paris.
În 1885 primește postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta, iar în 1887 vine la Bucureşti ca profesor la Catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie. Pe 28 aprilie 1887 pune bazele primului institut științific medical din România, “Institutul de Patologie şi Bacteriologie”, conceput după modelul Institutului Pasteur din Paris, care devine curând recunoscut la nivel european.
Victor Babeș a inventat o metodă originală de imunizare antirabică și a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia. A pus în evidenţă, în celulele creierului animalelor bolnave de turbare, corpusculii Babeş-Negri, cu valoare diagnostică. A descoperit peste 50 de germeni noi.
A fost promotorul concepției morfopatologice despre procesul infecțios. Prin cercetările sale asupra antagonismelor microbiene s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor. Babeș este autorul primului model raţionalizat de termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor şi a ciupercilor din culturi şi din preparate histologice.
Activitatea sa a influenţat puternic şi medicina veterinară, corelat cu obiectivele medicinii profilactice.
Activitatea sa ştiinţifică s-a centrat în mod deosebit pe problemele tuberculozei, leprei, vaccinării anti-rabice şi seroterapiei anti-difterice. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave. A descoperit o clasă de paraziţi – sporozoari intracelulari nepigmentaţi – care cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la animale. În 1900, la Congresul Internaţional de Zoologie din Londra, aceşti paraziţi sunt clasificaţi în genul „Babesia”. În 1892 a publicat împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un „Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos”.
În 1913, contribuie la combaterea epidemiei de holeră din Bulgaria, preparând un vaccin antiholeric. În 1919, este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată.
A fost membru al Academiei Române (din 1893), membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, ofiţer al Legiunii de Onoare.
Precursorul Ministerului Sănătății
S-a preocupat de problemele medicinei profilactice, de alimentarea cu apă a oraşelor şi a satelor, de organizarea ştiinţifică a luptei antiepidemice. A studiat cauzele bolilor cu extindere în masă (pelagra, tuberculoza), arătând rădăcinile lor sociale.
S-a implicat în rezolvarea necesităţilor medicale ale epocii: combaterea turbării, a pelagrei, profilaxia bolilor contagioase, asigurarea metodelor de control şi testare a apei potabile în București, prevenirea şi tratarea unor boli ale animalelor. A oferit soluţii realiste privind organizarea medicală a ţării, preconizând organizarea unui Minister al Sănătăţii. <<<
„Nu cunosc un savant tânăr care s-ar putea compara cu dr. Victor Babeş în ceea ce priveşte permanenta râvnă, abilitatea şi prevederea în experimentare, dar mai ales vreunul care s-ar putea compara cu el în ceea ce priveşte exactitatea şi conştiinciozitatea lucrărilor sale ştiinţifice”, spunea despre el medicul german Rudolf Virchow, fondatorul anatomiei patologice moderne.
Casa Memorială “Victor Babeș”, aflată în București în zona Dorobanți, păstrează manuscrise, corespondență, fotografii, un microscop, mobilier și obiecte personale.
