Ziua Națională a Transplantului 2022 – “Transplantul – unica şansă la viaţă pentru unii dintre noi. Ajută-i s-o primească!”

0

“Ziua Națională a Transplantului”, eveniment care s-a desfășurat vineri, 15 aprilie 2022, la Bucureşti, și-a propus să contribuie la conştientizarea faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care nu au o altă şansă la viață.

Evenimentul este organizat în conformitate cu atribuțiile Agenției Naționale de Transplant privind promovarea activităților de donare și transplant organe, țesuturi și celule umane, precum și cu directivele și recomandările Uniunii Europene.

Din 2003, la propunerea Consiliului Europei, în statele membre se sărbătoreşte anual “Ziua Naţională a Transplantului”, iar la noi din 2005, la iniţiativa Prof. Dr. Irinel Popescu, la acea dată representant al României la Consiliul Europei.

De atunci, cu o singură excepție în anul 2020 din cauza pandemiei COVID19, în fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul.

”În acest an aniversam 25 de ani de la primele prelevări multiorgane de la donatorul în moarte cerebrală, unul din momentele importante în evoluția transplantului românesc modern, efectuate la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul de Urgență Floreasca și Spitalul Județean Târgu-Mureș. În aprilie-mai 2000 au fost efectuate primele transplanturi hepatice reușite la Institutul Clinic Fundeni de către echipa pe care am coordonat-o împreună cu regreatul profesor Dan Tulbure. Cei doi Gheorghe (Gheorghe Penea și Gheorghe Badea) transplantați la foarte scurt timp unul de altul au astăzi 22 de ani de la operația care le-a salvat viața. Iar dacă Paștele care se apropie este sărbătoarea Învierii, gândurile noastre de recunoștință se îndreaptă, în același timp, către aceia care astăzi nu mai sunt printre noi, dar datorită cărora pacienții transplantați trăiesc: donatorii de organe. Și nu putem să nu remarcăm semnificația profund creștină a donării, gestul de supremă generozitate prin care unii oameni, plecând din această lume, înțeleg, ei și familiile lor, să-și ajute semenii aflați în suferință”, a spus prof. dr. Irinel Popescu în cadrul evenimentului.

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în 1997 a avut loc prima prelevare multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. În acest răstimp, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată contracronometru şi cu o mare precizie.

Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, punctul nevralgic al oricărui program de transplant în lume. Dacă la începutul anilor ’90 România era o pată albă pe harta transplantului, din 2005 numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an – de la 11 în 2005 la 123 și respectiv 138 în 2013 și 2014 (nivel considerat normal pentru o ţară ca România), fapt care a dus la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant. La această reușită este indiscutabilă contribuţia mass-mediei, prin popularizarea şi conştientizarea gestului altruist de donare.

După 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi a intervenţiilor de transplant. În 2017 şi 2018 au fost doar 65 de donatori reali. Din martie 2019 activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant, cu 85 de donatori reali la sfârșitul anului. Restricţiile pandemiei şi-au pus amprenta şi asupra activităţii de transplant. Dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă din 2021 au fost 13. În 2020 au fost 66 de donatori reali, iar în 2021 un număr de 47.

De subliniat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în donare și transplant, care au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări din Europa, și în special la Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad. Complexitatea situaţiilor create de criza COVID19 şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre. De menţionat că la nivel naţional au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă.

Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România.

Astfel, în 2022, până la data de 12 aprilie, s-au înregistrat 28 de donatori reali (mai mult de jumătate decât în tot anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – cu 2 prelevări, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău.

Strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare  în identificarea şi declararea donatorilor în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țări vecine și organizații europene de schimb de organe. În 2021 au fost semnate acorduri de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate 6 acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate 10 grefe renale (2 grefe renale nu s-au transplantat), 3 grefe hepatice şi o grefă cardiacă.

Bilanțul acestui an înseamnă:

– 23 transplanturi hepatice, din care 1 cu donator în viață. 2 români au fost salvați la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari

– 71 transplanturi renale, din care 16 cu donator în viață. 4 transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari.

– 2 transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul “Dr Stefan Chekezov” Veliko Tarnovo

– 2 transplanturi de plămân

– 32 transplanturi cornee

– de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Comparativ, anul trecut s-au realizat 42 transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă, 88 transplanturi renale cu donator decedat şi 68 de la donator în viaţă, 3 transplanturi cardiace, 1 transplant pulmonar, 44 de transplanturi de cornee iar de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București, condus de Prof.Dr. Horațiu Moldovan, unde, cu sprijinul Prof. Dr. Horațiu Suciu – șeful centrului de transplant cord al IUBCvT Tg Mureș, s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord. Cifrele din ultima perioadă sunt încurajatoare, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România.

Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare. Una dintre ele reprezintă un parteneriat între UMF “Carol Davila” și Universitatea de Arte București, prin realizarea unor expoziții pentru promovarea donării și transplantului. O primă expoziție s-a realizat cu ocazia deschiderii anului universitar la UMF “Carol Davila” Bucureşti. În cadrul evenimentului “Ziua Națională a Transplantului” vor fi expuse o parte din lucrările realizate de studenții UnArte București.

Strategia pentru dezvoltarea activității de transplant include dezvoltarea programului de transplant pediatric și a transplantului pulmonar, demararea unor altor programe de donare (donator fără activitate cardiacă) și transplant (transplant încrucișat, transplant intenstin subțire, uter sau mână), precum și pregătirea și formarea generațiilor viitoare de specialiști, extinderea acordurilor încheiate în domeniul transplantului (colaborare româno-bulgară în transplantul de cord), schimburi de experiență și stagii de pregătire profesională, înfiinţarea unor bănci de multiţesut, unele modificări legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică).

Având în vedere caracterul de urgenţă şi timpul limitat avut la dispoziţie de către echipele medicale (din punct de vedere al menţinerii donatorului aflat în moarte cerebrală până la momentul prelevării organelor şi/sau ţesuturilor, precum şi din punct de vedere al timpului de ischemie rece maxim specific fiecărui organ în parte), precum și ținând cont de includerea noastră în platforma europeană de schimb de organe FOEDUS, pentru ca activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil, sunt căutate soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate.

Între proiectele derulate de Ministerul Sănătății se află și proiectul SIPOCA 696 “Îmbunătățirea procesului de reglementare în domeniul transplantului”), iar activitatea de transplant este una dintre prioritățile în sănătate stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

About Author

Delia Budurca

Comments are closed.