România poate accesa finanțare europeană pentru a-și vaccina tinerii împotriva virusului HPV și a reduce, astfel, incidența cancerului de col uterin și a altor cancere provocate de infecția cu HPV, atrag atenția specialiștii, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Infecției cu HPV.
Planul European de Combatere a Cancerului prevede vaccinarea a 90% din populația țintă de fete și creșterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieților, până în 2030. Cu fonduri dedicate în cadrul programului EU4Health și alte instrumente de finanțare, Planul va sprijini eforturile Statelor Membre de a extinde vaccinarea împotriva HPV a fetelor și băieților. Beneficiile programelor ample de vaccinare împotriva HPV încep să se vadă în mai multe țări din lume. Spre exemplu, Australia preconizează că va elimina cancerul de col uterin până în 2035 .
În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Național de Imunizare, este gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani și este realizată în siguranță de medicul de familie, la solicitarea părinților. Schema de vaccinare a persoanelor de până la 15 ani prevede două doze de vaccin, efectuate într-un interval de 5-12 luni. Fetele cu vârste de peste 15 ani trebuie să efectueze trei doze de vaccin pentru o protecție completă, administrate în maxim un an de zile.
HPV (Human PapillomaVirus) este un virus contagios, responsabil pentru cea mai frecventă infecție transmisă pe cale sexuală. Studiile arată că toate femeile active din punct de vedere sexual sunt vulnerabile în fața unei posibile infecții cu acest virus, iar 8 din 10 femei vor contracta o tulpină HPV la un moment dat pe parcursul vieții lor .
În România, HPV este responsabil anual pentru 3.300 de cazuri noi de cancer de col uterin și în jur de 500 cazuri de alte tipuri de cancer: sunt estimate 53 de cazuri de cancer vulvar, 55 de cancer vaginal, 133 de cancer anal și 256 de cancer orofaringian. Cancerul de col uterin este pe locul al doilea, după cancerul mamar, în ceea ce privește tipurile de cancer ce afectează femeile (aflate la varsta fertila, 15-44 ani) din România.
În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării la nivel global, aceasta și-a dovedit eficiența atât în reducerea prevalenței infecțiilor cu tulpini HPV cu risc oncogenic crescut, cât și a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până 90% a infecției cu HPV tip 6/11/16/18 în țări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut și de aproximativ 85% a celor cu risc înalt . Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce privește eficiența vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor precanceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 și 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80% .
Un studiu pe scară largă a fost efectuat în Suedia în perioada 2006-2017 , fiind analizate datele de la aproximativ 1,7 milioane de fete și femei, cu vârste cuprinse între 10 și 30 de ani. Mai mult de jumătate de milion dintre aceste femei și fete au primit cel puțin o doză de vaccin tetravalent împotriva HPV, 80% dintre ele primind vaccinul înainte de vârsta de 17 ani și aproximativ 85% fiind vaccinate cu două sau mai multe doze. Pe parcursul perioadei de studiu, 538 dintre femeile nevaccinate au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, comparativ cu doar 19 femei vaccinate. Stratificarea și ajustările suplimentare pentru diferite covariabile, cum ar fi vârsta, anul calendaristic, timpul de urmărire, educația și altele, au arătat că rata cancerului de col uterin a fost redusă cu 88% la femeile care au făcut vaccinul înainte de vârsta de 17 ani și 53% la femeile care au primit vaccinul între 17 și 30 de ani.
