Trei reputați hematologi, Prof. Univ. Dr. Daniel Coriu, Prof. Univ. Dr. Horia Bumbea și Prof. Univ. Dr. Mihnea Zdrenghea, solicită trasee mai rapide către diagnostic și dezvoltarea registrelor moderne de pacienți, instrumente esențiale pentru decizii mai bine fundamentate.
Cei trei specialiști și-au prezentat mesajul în cadrul conferinței de presă organizată de Swixx BioPharma Romania, împreună cu BeOne Medicines și FABC, sub mesajul „De la conștientizare la impact măsurabil”
Soluțiile pentru un diagnostic la timp țin, în primul rând, de coordonare, a afirmat prof. Daniel Coriu. Este nevoie de trasee rapide, cu consult hematologic în cel mult 14 zile pentru suspiciunile neurgente, un protocol clar pentru analizele modificate, navigarea pacientului, informare și registre funcționale, cu o acoperire-țintă de 95% din cazuri.
„Avem cadrul legal și avem specialiștii, dar fără registre funcționale nu avem timpi de diagnostic măsurați și nu putem evalua programele. Orice politică viitoare este condusă cu bandaj pe ochi”, a afirmat Prof. Univ. Dr. Daniel Coriu.
Prof. Univ. Dr. Horia Bumbea a vorbit despre leucemia limfocitară cronică (LLC), o boală cu care pacienții trăiesc ani de zile. Potrivit reperelor internaționale (JAMA, 2023), 70-80% dintre pacienți nu au simptome la diagnostic, iar aproximativ o treime nu vor avea niciodată nevoie de tratament.
„Îngrijirea pacientului cu LLC continuă și în anii fără tratament. Ce măsurăm putem gestiona: indicatorii de urmărire ne pot arăta ce primește pacientul și unde putem întări continuitatea îngrijirii”, a explicat Prof. Univ. Dr. Horia Bumbea.
Prof. Bumbea propune o raportare specifică pentru LLC, coordonată de INSP și Ministerul Sănătății, un pilot de îngrijire integrată în două-trei județe, precum și comunicare structurată la diagnostic, informații scrise pentru pacienți și acces la sprijin psihologic.
Prof. Univ. Dr. Mihnea Zdrenghea a arătat că, în acest moment, nu există estimări românești naționale specifice LLC, iar în 2020 o inițiativă de registru a avut software, dar nu și personal dedicat finanțat. El propune un pilot în 3-5 centre, interoperabil cu Registrul Național de Cancer, cu evaluare la 12-18 luni înainte de extindere, cu oameni dedicați, nu doar cu software.
„Fiecare pacient contează. Un registru documentează traseul pacientului și ne ajută să trecem de la numărarea cazurilor la urmărirea îngrijirii. Avem deja experiența centrelor care își urmăresc pacienții; un pilot bine construit, cu oameni dedicați, poate arăta cum extindem acest model la nivel național”, a precizat Prof. Univ. Dr. Mihnea Zdrenghea.
În caravana „Acces la Îngrijire”, derulată în septembrie-octombrie 2026 de FABC în mediul rural cu sprijinul unui grant BeOne, 627 de participanți și-au efectuat hemoleucograma, iar 145 dintre ei (23%) au primit recomandare de reevaluare.
„O analiză modificată nu înseamnă automat cancer, însă nici nu trebuie ignorată. Cu atât mai mult cu cât, frecvent, persoanele testate în caravană ne mărturiseau că nu obișnuiesc să își facă anual analizele de sânge”, a explicat Lorenzo Radu, Coordonator Programe FABC.
Cu ocazia întâlnirii, BeOne Care Foundation, organizația non-profit înființată de BeOne Medicines pentru a reduce barierele de acces la îngrijirea oncologică, a acordat FABC grantul „2026 Access to Cancer Care Grant”, în valoare de 50.000 USD, care va sprijini două proiecte menite să îmbunătățească diagnosticul și managementul pacienților cu boli hematologice, pornind de la experiența anului trecut și a caravanei pe care o organizează.
În România sunt estimate anual 4.624 de cazuri noi pentru patru categorii importante de cancere de sânge. Lipsesc însă date naționale despre câți pacienți trăiesc cu adevărat cu aceste boli, cât durează drumul până la diagnostic și ce rezultate obține îngrijirea lor.

