Ministerul Sănătății a decis alinierea taxei clawback pentru medicamentele generice, atât la cele produse local, cât și la cele importate, la 15%, indexarea cu inflația a medicamentelor cu prețuri mici, lucru care va asigura disponibilitatea pe piață a acestei categorii de medicamente, precum și modificarea contractului cadru în vederea creșterii accesului pacienților români la medicamente biosimilare de ultimă generație – inițiativă comună a Ministerului Sănătății și CNAS.
Măsurile au fost luate ca urmare a semnalării publice din partea Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a faptului că peste 3000 de medicamente generice au dispărut de pe piață din cauza politicilor de preț și taxare stabilite de Guvern. Acest aspect creează un paradox, subliniază APMGR: pacienții au la dispoziție medicamente inovative (cu un preț mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine).
„Salutăm deschiderea către dialog a domnului Ministru, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, participarea activă la consultări și concentrarea pe identificarea celor mai bune soluții pentru ca pacienții români să aibă acces la medicamente. O percepem ca pe un suflu nou în Ministerul Sănătății, cu o abordare centrată pe soluții pentru pacienți și pentru această industrie care are peste 20 de unități de producție în România. Considerăm că aceste inițiative reprezintă un pas semnificativ în crearea unui sistem de sănătate sustenabil”, a afirmat Simona Cocoș, președinta APMGR.
Taxa clawback, împreună cu politica celui mai mic preț, au reprezentat de-a lungul anilor o povară pentru medicamentele generice. O primă problemă a producătorilor de medicamente generice o reprezintă în prezent creșterile de preț la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producția de medicamente (energie, transport, materii prime și ambalaje). Aceste creșteri se situează între 20% și 300% față de anul 2021. De asemenea, o altă problemă semnalată de APMGR este că medicamentele generice de import compensate 100% și cu prețuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deși Legea 53/2020 prevede 20%. Diferența este dată de faptul că taxa se calculează la prețul de raft, preț care include adaosurile comerciale și costurile cu distribuția.
Pe măsură ce medicamentele generice cu preț mic, cele mai împovărate de taxare în acest moment, ies de pe piața din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe, a atras atenția APMGR. În întreaga lume, medicamentele generice și biosimilarele reprezintă soluția pentru creșterea accesului la tratament, întrucât ele înseamnă mai mulți pacienți tratați din aceeași sumă de bani.
„O compensare de 50% sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Am pacienți care nu își permit aceste costuri. Trebuie să ținem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună și are și alte cheltuieli. Nu poți să lași pensia la farmacie! Pentru o bună parte a populației, existența genericelor pe piață îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică”, a explicat dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei.
Un studiu realizat recent de IQVIA arată că 70% dintre pacienții români se tratează cu generice și numai în perioada 2015 – 2021 au determinat economii de peste 780 de milioane de euro la bugetul CNAS. Cu toate astea, România are de patru ori mai puține medicamente generice decât Polonia, de două ori mai puține decât Cehia și de șase ori mai puține decât Germania. Există, deci, o oportunitate foarte mare de a genera economii suplimentare prin intrarea pe piață a unor noi medicamente generice.
