Anul acesta, debutul perioadei de îmbolnăviri cauzate de infecția cu virusul West Nile s-a produs cu trei săptămâni mai devreme, specialiștii apreciind că ne apropiem de vârful sezonului, deși nu este vorba de o epidemie, așa cum a fost în anii 1996, 2010 și 2016, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății. În intervalul mai-august au fost înregistrate 117 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, precum și 12 decese. Acestea din urmă au survenit la pacienți care prezentau co-morbidități – cinci decese s-au înregistrat în București, două în județul Olt și câte unul în județele Iași, Galați și Covasna, Constanța și Dâmbovița.
În România, virusul West Nile este transmis de mai multe specii de țânțari răspândite atât în mediul urban, cât și în cel rural. Perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea țânțarilor, dar și deficiențele în aplicarea măsurilor de control și a măsurilor de protecție personal sunt condiții care favorizează răspândirea virusului.
În județele în care au fost înregistrate îmbolnăviri, pentru a elimina riscul de transmitere prin transfuzii, în centrele de transfuzii s-au luat măsuri de siguranță. Astfel, se amână donarea în cazul persoanelor care au fost identificate cu factori de risc pentru infecția cu West Nile. Persoanele care au făcut infecția cu virusul West Nile sunt excluse de la donare timp de 120 de zile.
Infecția cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țânțar. Se recomandă folosirea mijloacelor de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente, plase de protecție la ferestre.
