Peste 80% dintre persoanele care trăiesc cu HIV afirmă că există discriminare și stigmatizare față de situația lor, inclusiv în sistemul medical, și că resimt nevoia sprijinului din partea comunității, având dificultăți în a discuta cu alte persoane despre faptul ca trăiesc cu HIV, arată un studiu realizat de UNOPA (Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA) în colaborare cu Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române.
Cercetarea “Nevoile socio-medicale ale persoanelor care trăiesc cu HIV din România”, prezentată cu ocazia Zilei Mondiale SIDA (1 decembrie) a mai arătat că peste 80% dintre respondenți percep infecția HIV ca pe o afecțiuni cronică, controlabilă prin tratament și că peste 67% doresc ca tratamentul antiretroviral sa fie eliberat in cadrul spitalelor, nu în farmaciile cu circuit deschis. Peste 90% dinpre persoanele care trăiesc cu HIV ar prefera să primească tratamentul pe o perioada de minim trei luni. Conform studiului, peste 84% dintre respondenți au ultima încărcătură virală nedetectabilă și peste 80% sunt multumiți de calitatea serviciilor in spitalele de boli infecțioase.
„România are tot ce trebuie la îndemână în aşa fel încât să pună capăt acestei pandemii care a mai rămas, cea de HIV (…) Mi-aş dori ca şi la nivelul UE să se ia măsuri cât se poate de clare pentru trecerea la testare pe scară largă pentru HIV şi hepatită. Cred că România are posibilitatea să demonstreze lumii întregi că, dacă are o politică coerentă şi convergentă în acest domeniu, se pot limita foarte multe problemele legate de infecţia cu HIV şi, de ce nu, chiar oprirea transmiterii acestui virus”, a afirmat Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, Președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României în cadrul evenimentului-dezbatere „Situația programelor de prevenire, diagnostic și tratament HIV în România”.
Experții reuniți în cadrul dezbaterii au adus in discuție nevoia de creștere a eforturilor în direcția implementării activitaților legate de prevenirea infectării cu HIV, de educare a tinerilor în direcția adoptării unor comportamente fără risc de infectare, în direcția asigurării unor servicii de testare HIV mult mai prietenoase și apropiate de comunitate, precum și o diagnosticare timpurie urmată de intrarea imediată pe tratament.
„Viaţa pacienţilor depinde de investigaţii şi de tratament. Discutăm de două mari epidemii globale care au fost în zona bolilor cu transmitere şi sexuală: acum 500 de ani, sifilisul, ulterior a fost pandemia HIV şi toată lumea a discutat despre prevenţie. Cea mai bună cale spre prevenţie este asigurarea tratamentului, în primul rând, pentru pacienţi (…) dacă pacienţii cu HIV nu au tratament la timp, riscurile legate de transmiterea bolii cresc”, a subliniat Prof. Dr. Alexandru Rafila, Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. „Nu am mai sesizat situaţii în care discriminarea este prezentă şi avem o datorie, noi, corpul medical, să asigurăm servicii medicale identice oamenilor indiferent de patologiile lor preexistente”, a adăugat Prof. Dr. Alexandru Rafila.
Gazda evenimentului, As. Univ. Dr. Adrian Marinescu, Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș a prezentat datele statistice legate de infecția HIV la nivel national și a arătat că „România este un exemplu bun pentru multe ţări din Europa, poate cu pretenţii mai mari decât noi. (…) faptul că reuşim o finanţare de 100 de milioane de euro doar pentru tratament şi că în fiecare an suma creşte cu 10%, eu cred că sunt nişte paşi importanţi”. Acesta a completat: „aproximativ 90% dintre românii care sunt infectaţi cu HIV primesc tratament de ultimă generaţie, care constă într-o singură pastilă, iar cei mai mulţi dintre pacienţi au monitorizările făcute corect, situaţiile în care aceştia nu sunt monitorizaţi conform protocoalelor fiind rare. Cred că realitatea este că avem aproximativ 900, poate o mie de pacienţi nou diagnosticaţi. Din păcate, testarea nu este acolo unde ne-am dori şi nu ţine doar de autorităţi, ţine de fiecare medic în parte, care poate uneori nu face testarea aşa cum ne-am dori, legat de decese, ele sunt mai puţine, pentru că raportarea nu e pe măsură” (…) în continuare, sunt români care evită să declare faptul că sunt infectaţi, tocmai din cauza prejudecăţilor”.
Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au adus în discuție lipsa de finanțare din partea Guvernului pentru implementarea Strategiei Naționale HIV, în contextul în care numarul de cazuri de infecție HIV este în creștere.
”E nevoie de mobilizare la nivel national, în direția prevenirii noilor cazuri de infecție HIV. Putem face asta în mai multe moduri: intervenim cu profilaxie preexpunere în rândul celor aflați la mare risc de infectare, asigurăm totodată acces la profilaxie postexpunere pentru cei care au avut un contact cu risc de infectare HIV. Totodată trebuie să testăm extins pentru HIV, astfel încât să diagnosticăm timpuriu și să-i tratăm pe cei infectați cât mai repede și astfel să prevenim noi cazuri. Tot în sfera prevenirii intră și asigurarea unui tratament continuu și de calitate pentru cei care trăiesc cu HIV, știut fiind faptul ca așa virusul ajunge nedetectabil în sângele lor și nu-l mai pot transmite pe cale sexuală. România trebuie să prioritizeze finanțarea intervențiilor în lupta cu HIV, pentru ca HIV nu a dispărut, iar dacă ne facem că nu mai e o problemă, ne va arăta în anii viitor că este o problemă și că, dacă nu am intervenit în prevenirea lui, țara va cheltui mult mai mult pe tratament”, a afirmat Iulian Petre, Director Executiv UNOPA.
Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România, la 30 septembrie 2025 erau în viață 19.108 persoane infectate HIV în România. În anul 2025 au fost diagnosticate 406 cazuri noi de infecție HIV în România. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2024 sunt: sex neprotejat (heterosexual) – 54,95 %, sex neprotejat (bărbați care fac sex cu alți bărbați) – 33,66%, consum de droguri injectabile – 7,42%.
