Sustenabilitatea finanțării sistemului de sănătate, politica de prețuri și rambursare, accesul pacienților la medicamente și posibile direcții de reformă legislativă au reprezentat subiectele principale discutate în cadrul conferinței „Viitorul rambursării medicamentelor în România”, organizată recent de PRIA Events la Senatul României.
”Conferința a evidențiat necesitatea unui dialog permanent între autorități, industrie, distribuitori, farmacii, asigurători și reprezentanții pacienților, pentru identificarea unor soluții care să asigure atât sustenabilitatea sistemului, cât și accesul pacienților la tratament. Consider că principalele subiecte de urmărit în perioada următoare sunt evoluțiile privind politica de prețuri, taxa clawback, taxa de solidaritate, mecanismele de rambursare și actualizarea marjelor comerciale”, a afirmat Alexandra Vișinescu, Regulatory Affairs Specialist, care a participat la eveniment din partea Farmaceutica Remedia.
Nivelul cheltuielilor cu medicamentele a ajuns la aproximativ 138 de euro/ locuitor/ an, a afirmat Dan Zaharescu, director executiv, Asociația Română a Producătorilor de Medicamente (ARPIM), menționând că finanțarea publică acoperă aproximativ 50% din costurile cu medicamentele din retail, restul fiind suportat de pacienți. Reprezentantul ARPIM a atras atenția asupra presiunii demografice și asupra necesității diferențierii cheltuielilor brute de cele ajustate cu TVA și clawback. De asemenea, termenele de plată pentru medicamente riscă să ajungă de la 60 la 300 de zile, a avertizat Dr. Horațiu Moldovan care a susținut necesitatea unor surse suplimentare de finanțare și a unui echilibru între sustenabilitatea bugetară și accesul la inovație.
Deși bugetul pentru medicamente crește anual, România continuă să înregistreze decalaje față de alte state europene, a subliniat Prof. dr. Alexandru Rafila, propunând reevaluarea modului de finanțare, inclusiv raportarea cheltuielilor la numărul de locuitori. Dr. Rafila a adus în discuție și posibilitatea majorării contribuției pentru sănătate de la 10% la 14%. Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel a evidențiat dificultățile de alocare a resurselor, în special pentru terapiile destinate bolilor rare, care presupun costuri ridicate, semnalând și situațiile în care anumite ministere nu au utilizat integral fondurile bugetare disponibile.
În ceea ce privește politica de prețuri, taxa clawback și accesul la medicamente, Daniel Bran, președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a evidențiat impactul politicii celui mai mic preț european asupra disponibilității medicamentelor, în special a genericelor. Potrivit datelor prezentate, medicamentele generice tratează aproximativ 70–80% dintre pacienți, multe dintre acestea având prețuri sub 50–100 lei. Reprezentantul APMGR a propus actualizarea cursului valutar utilizat la calcularea prețurilor, în condițiile în care referința menționată este trimestrul II 2024, cu un curs de aproximativ 4,9 lei/euro. Taxa clawback, introdusă în 2009 ca măsură temporară, a fost criticată de mai mulți participanți pentru impactul asupra sustenabilității industriei. A fost discutată și eliminarea taxei de solidaritate, fiind exprimată așteptarea ca aplicarea acesteia să înceteze la sfârșitul anului 2026.
Prof. dr. Alexandru Rafila a propus reconsiderarea mecanismului celui mai mic preț din UE, o posibilă alternativă fiind utilizarea mediei celor mai mici trei prețuri din țările de referință. Dr. Horațiu Moldovan a susținut introducerea unui mecanism strategic și activ de pricing, inclusiv posibilitatea negocierii prețurilor între producători/DAPP și CNAS, până la un nivel minim acceptabil. Au fost menționate și dificultățile logistice generate de conflictele geopolitice, creșterea timpilor de transport, precum și costurile suplimentare determinate de cerințele europene de mediu. Conform informațiilor prezentate de APMGR, România dispune de 52 de fabrici de medicamente, dintre care 29 cu ciclu complet de fabricație, fiind susținută recunoașterea industriei farmaceutice ca sector strategic.
O mie de zile de așteptare pentru includerea pe listele de compensare
Prof. Dr. Alexandru Rafila a atras atenția asupra întârzierilor în includerea medicamentelor pe listele de compensare, menționând o creștere a perioadei de așteptare de la aproximativ 780 de zile în 2024 la 1.000 de zile în 2026. Prof. Rafila a susținut reevaluarea mecanismului HTA (Health Technology Assessment), în contextul dezvoltării cadrului european comun de evaluare. Dr. Diana Păun a subliniat importanța medicamentelor generice și biosimilare care produc economii, iar, prin intermediul lor, s-ar putea finanța accesul la terapii inovatoare.
Larisa Mezinu-Balan, președintele CNAS a abordat provocările privind rambursarea medicamentelor, inclusiv situațiile de utilizare off-label, precum și necesitatea unei mai bune informări a pacienților.
Farmacii mai puțin profitabile
Răzvan Munteanu (AFFR) a prezentat scăderea profitabilității medii a farmaciilor de la 5,5% în 2021 la 3,1% în 2025. Potrivit datelor prezentate, una din cinci farmacii funcționează în pierdere, iar aproximativ 40% au o profitabilitate la limită, în special în mediul rural. Au fost semnalate pierderile generate de actualizarea CANAMED, în special pentru stocurile existente în perioadele de tranziție, precum și dificultățile asociate eliberării fracționate a medicamentelor. Participanții au susținut introducerea unui mecanism predictibil de actualizare a prețurilor, pentru a permite o gestionare mai eficientă a stocurilor și a limita pierderile financiare. O altă propunere comună a vizat dezvoltarea și decontarea serviciilor farmaceutice, inclusiv vaccinarea, consilierea pentru aderența la tratament și activitățile de prevenție.
Lipsește un cadru legislativ adecvat pentru complementaritatea sistemului public și privat de sănătate, a afirmat Oana Stan (Omniasig Vienna Insurance Group) care a atras atenția asupra presiunii tot mai mari asupra serviciilor ambulatorii. Reprezentanta Omniasig a propus majorarea plafonului de deductibilitate fiscală de 400 euro/an/persoană pentru asigurările voluntare de sănătate. Dr. Vass Levente a susținut dezvoltarea unor asigurări complementare și evaluarea periodică a riscurilor de sănătate, pentru o mai bună predictibilitate a cheltuielilor. Dr. Horațiu Moldovan a propus delimitarea clară a serviciilor acoperite de sistemul public și a celor care ar putea fi preluate de asigurările private, inclusiv prin definirea unor pachete de servicii și plafoane de acoperire. Alina Comănescu, fondatoarea Asociației Comunitate pentru Sănătate, a propus realizarea unui studiu în rândul persoanelor cu vârste între 35 și 45 de ani, pentru identificarea serviciilor medicale pe care acestea și-ar dori să le acopere asigurările private.
Digitalizare și eficientizare
Este nevoie de o valorificare extinsă a datelor din sistemul de serializare pentru îmbunătățirea trasabilității, transparenței și controlului cheltuielilor, cu respectarea condițiilor legale de acces, a afirmat Laurențiu Teodor Mihai (Director General OSMR) care a prezentat rolul sistemului european de verificare a medicamentelor și al identificatorului unic aplicat fiecărei cutii.
În cadrul dezbaterilor a fost ridicată și problema decomisionării medicamentelor în farmaciile cu circuit închis, în special în situațiile de eliberare fracționată. Dr. Diana Păun și Larisa Mezinu-Balan au evidențiat importanța dezvoltării platformei e-Sănătate și a digitalizării pentru eficientizarea sistemului.
În ceea ce privește prevenția, Dr. Valeria Herdea a susținut evaluarea periodică a sănătății populației, la intervale de 3–5 ani, și consolidarea colaborării medic–farmacist. Radu Gănescu (COPAC) a evidențiat importanța investițiilor în prevenție, diagnosticare precoce și dezvoltarea centrelor de performanță, pentru reducerea presiunii financiare asupra spitalelor. Tudor Bojin, reprezentant al pacienților cu afecțiuni neurodegenerative, a propus dezvoltarea unui mecanism de navigare și informare care să faciliteze orientarea pacienților către medicii specialiști. Rozalina Lăpădatu (APAA) a susținut reprezentarea unitară a pacienților cronici, echitatea în accesul la tratament și transparența utilizării contribuțiilor pentru sănătate.
Vaccinarea în farmacii
În privința vaccinării în farmacii au existat opinii diferite: reprezentanții farmaciilor au susținut extinderea serviciilor, în timp ce alți participanți au subliniat necesitatea respectării condițiilor de siguranță, a instruirii personalului și a raportării corespunzătoare către medic.