Alături de vaccinare, izolare, distanțare socială și purtarea măștii, specialiștii consideră că testarea la domiciliu este una dintre metodele prin care transmiterea virusului poate fi limitată.
”Problema este că mulți dintre cei infectați nu știu că sunt purtători. Testările care se fac în prezent în SUA nu sunt suficient de frecvente pentru un astfel de virus, metodele folosite au o rată de identificare a persoanelor contagioase de aproximativ 5%, deși au o sensibilitate ridicată. Când oamenii își transmit virusul nu sunt, în general, simptomatici sau nu vor avea niciodată simptome și, astfel, nu își dau seama că trebuie să se testeze”, a explicat prof. Michael J. Mina, profesor asistent de epidemiologie la Harvard T.H. Chan School of Public Health, într-un interviu acordat medscape.com.
Prof. Michael Mina susține utilizarea testelor pentru SARS-CoV-2 rapide care oferă un rezultat în cinci minute, costă foarte puțin pentru a fi produse, pot fi distribuite oamenilor și pot fi utilizate foarte frecvent, de exemplu, când fiecare își face toaleta de dimineață. Dacă doar 50% din populație s-ar testa astfel la fiecare patru zile, am putea avea efecte asemănătoare imunizării de grup, a afirmat prof. Mina într-un articol pentru revista Time.
”Această idee, de a obține efecte la nivel populațional prin testare rapidă ar putea fi utilă chiar în locul unui vaccin. Cu vaccinul știm că pentru a încetini transmiterea virusului, trebuie să vaccinăm 50-60% din populație. Dacă 50% din membrii unei comunități ar folosi aceste teste în orice zi sau săptămână, atunci am avea în medie o reducere a transmiterii la nivelul populației astfel încât epidemia, în loc să se extindă, va scădea. Acesta este pericolul epidemiilor și partea alarmantă, dar și avantajul: fie cresc exponențial, fie scad exponențial, cu o anumită rată. Dacă reușim să facem ca rata respectivă să fie 0.9 în loc de 1.3, ceea ce înseamnă că 90 de oameni se infectează de la 100 de oameni față de 130 de persoane care se infectează de la 100 de persoane, atunci – deja după câteva săptămâni, nu vor fi 100 de oameni infectați, ci 50 sau 20. Pe de altă parte, în situația în care ne aflăm, în loc de 100 de persoane, vom avea 130, 180 și, până să ne dăm seama, suntem la 400 de infecții pe zi după doar câteva săptămâni cu o rată de infectare de 1,3”, a explicat prof. Mina. ”Scopul este să scădem rata sub 1. Testul nu trebuie să fie perfect. Numărul oamenilor care îl folosesc nu trebuie să fie perfect. Poți avea un test cu 70% sensibilitate utilizat de 50% dintre oameni și doar acest fapt va scădea rata sub 1 și va începe să scadă cazurile în loc ca acestea să crească”, a adăugat prof. Mina.
Anchetele epidemiologice, înlocuite de testări la domiciliu
Dacă testele la domiciliu ar fi folosite de toată lumea, anchetele epidemiologice ar deveni inutile. În condițiile în care jumătate din persoanele care formează o comunitate s-ar testa de două ori pe săptămână, aceștia ar afla mai repede dacă virusul s-a transmis și la cine decât ar putea-o face persoanele care derulează anchetele epidemiologice, consideră prof. Mina. În plus, dacă se dorește colectarea datelor, aceasta ar putea fi făcută în mod voluntar de către cei care se testează. ”Dacă în loc de 1-2 milioane de oameni testați în fiecare zi, avem 20-40 de milioane, atunci raportarea voluntară chiar a unei mici părți a testărilor ne va oferi mai multe informații, nu mai puține”, a afirmat specialistul epidemiolog.
Un astfel de program de testare care ar oferi tuturor americanilor teste antigen rapide pentru a fi folosite de două ori pe săptămână timp de un an (deși prof. Mina consideră că nu va fi necesară testarea timp de un an), ar costa 1 miliard de dolari pentru a extinde utilizarea testelor și aproximativ 11 miliarde pentru a produce suficiente teste pentru un an. ”Un miliard de dolari este mai puțin de 0,1% din ceea ce virusul ne-a costat și este 0,02 din ceea ce am cheltuit până acum cu acest virus. Ideea este că pentru mai puțin de 1% din costul acestui virus, am putea avea un instrument care putea deja să controleze virusul acum șase luni. În loc de asta, avem această abordare excesiv medicală, biometrică, industrială și spunem că singurul lucru care merită făcut rapid este un vaccin. Nu mergem pe varianta simplă, eficientă și ieftină, deși este cea mai stabilă din punct de vedere economic. Este singura abordare viabilă, sincer, cu excepția vaccinurilor care, însă, sunt expuse riscului de a trebui să fie complet refăcute dacă virusul suferă mutații. Testele nu sunt expuse la astfel de probleme”, a explicat prof. Mina.
Testele SARS-CoV-2, la fel de accesibile ca testele de sarcină
Testarea pentru diagnosticarea unui pacient cu Covid-19 este fundamental diferită față de testarea unei persoane pentru a preveni transmiterea virusului, a afirmat specialistul epidemiolog într-un articol în revista Science. Aceste teste de screening ar trebui să fie ușor de obținut și de administrat, rapide și ieftine, ca testele de sarcină.
”Dacă un test de screening nu are o specificitate suficient de mare, atunci programele de screening pot fi completate cu testări secundare de confirmare. Spre deosebire de testele de diagnostic, însă, sensibilitatea testelor de screening nu ar trebui stabilită pe baza abilității de a diagnostica pacienții, ci mai degrabă pe baza abilității de a identifica precis persoanele care dețin riscul cel mai mare de a transmite SARS-CoV-2. Aceste persoane tind să aibă încărcături virale mai mari, ceea ce face ca virusul să poată fi detectat mai ușor. Concentrarea pe identificarea persoanelor contagioase înseamnă că frecvența și accesibilitatea testelor ar trebui prioritizată față de sensibilitatea analitică ridicată”, a explicat prof. Mina.
Specialistul epidemiolog consideră că se pot utiliza două teste diferite, unul fiind de confirmare. Oamenii îl pot utiliza pe primul de două ori pe săptămână și, dacă este pozitiv, îl pot folosi pe cel de-al doilea. Dacă oamenii ar avea în casă câte un pachet de zece teste cu un test de confirmare, atunci multe dintre grijile medicilor de laborator care susțin confirmarea prin PCR ar fi rezolvate. Ratele de rezultate fals-pozitive ar scădea la mai puțin de 1 la 2000, afirmă prof. Mina.
În articolul publicat în revista Science, prof. Mina citează exemplul Slovaciei care a desfășurat un screening populațional cu ajutorul testelor antigen: timp de două săptămâni, 80% din populație a fost testată, 50.000 de cazuri au fost identificate și, împreună cu alte măsuri de sănătate publică, demersul a scăzut incidența infecției cu 82%.
