Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    • Siguranță cardiovasculară pentru un nou tratament destinat obezității
    • Asociația Suryam (MureșHub), prima organizație din România premiată de ONU pentru inovare socială
    • Regina Maria investește 1 milion de euro în Centrul de Longevitate Băneasa
    • Programul MARIN – screening pentru cancerul de prostată, răspuns la cele 8000 de cazuri noi pe an
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»Știri»Via Transnsilvanica, studiu MedLife: Cum se schimbă motivația pe traseu și cum apare mecanismul stresului bun

    Via Transnsilvanica, studiu MedLife: Cum se schimbă motivația pe traseu și cum apare mecanismul stresului bun

    0
    By Raluca Bajenaru on October 8, 2026 Știri, Vox patientis

    Când entuziasmul unei provocări asumate voluntar începe să se tempereze, iar efortul și oboseala își fac simțită prezența, oamenii nu renunță neapărat la obiectivul setat, ci își găsesc noi motivații pentru a continua. Aceasta este una dintre concluziile unei noi etape intermediare din cadrul studiului observațional derulat de MedLife și Asociația Tășuleasa Social pe Via Transilvanica pentru a evalua impactul mersului pe jos asupra sănătății.

    Peste 60 de români au acceptat provocarea de a merge 10 zile pe traseu și de a parcurge cel puțin 150 de kilometri – o experiență care presupune efort fizic, zile consecutive de mers, oboseală și adaptare. Este ceea ce proiectul MedLife explorează prin conceptul de ”stres bun”, o provocare asumată care poate activa mecanismele naturale de adaptare ale organismului.

    Datele analizate arată că, deși la început fiecare participant avea un obiectiv clar – de a ieși din rutină, de a socializa, de a-și testa limitele sau de a marca o perioadă de schimbare – pe parcursul experienței, motivația se transformă. Plăcerea de a merge, satisfacția progresului, timpul petrecut cu ei înșiși și dorința de a-și respecta propriul angajament devin, treptat, noi surse de energie.

    Pentru mulți dintre participanți, primele zile presupun o perioadă de adaptare. Corpul intră treptat în ritmul efortului, iar mersul, perceput inițial ca o provocare, începe să devină rutină sau chiar plăcere.

    În același timp, efortul fizic creează un contrast cu viața cotidiană: după o zi de mers, odihna capătă o altă intensitate. Somnul și recuperarea devin parte din experiență, iar oboseala nu mai este percepută ca un obstacol, ci ca o consecință firească a unei zile cu un obiectiv clar.

    În cadrul discuțiilor aprofundate, unii dintre participanți vorbesc despre momente de reflecție apărute pe parcursul traseului. Fără presiunea programului obișnuit, a notificărilor și a responsabilităților cotidiene, apar timpul și spațiul necesare pentru transformări și revelații personale.

    Deconectarea devine astfel mai mult decât o pauză de la viața obișnuită: devine o imersiune într-o experiență complet diferită, care lasă loc pentru curiozitate și noi perspective.  Pe măsură ce participanții petrec mai mult timp pe traseu, natura devine mai mult decât decorul experienței. Ritmul mersului, lipsa stimulilor obișnuiți și timpul petrecut în aer liber se reflectă în dorința de a continua.

    În același timp, conexiunea cu ceilalți capătă o formă diferită. Pentru cei care parcurg traseul alături de un partener sau într-un grup, experiența comună devine o motivație. Efortul, pauzele, momentele dificile și reușitele sunt împărtășite, iar obiectivul individual se transformă, uneori, într-un obiectiv comun.

    O altă dimensiune apare în relația cu comunitățile locale. Întâlnirile cu oamenii din localitățile traversate, poveștile lor și contactul direct cu un alt ritm de viață adaugă o componentă socială experienței. Traseul nu mai este doar o distanță de parcurs, ci devine un spațiu de întâlnire și descoperire.

    Pentru unii dintre participanți, unul dintre cei mai puternici factori motivatori este chiar angajamentul față de propria persoană. După ce au decis să pornească 10 zile pe traseu, participanții vor să își demonstreze că își pot respecta promisiunea făcută lor înșiși, chiar dacă nu toate zilele sunt ușoare. În acest context, consecvența devine ea însăși o sursă de motivație. Fiecare zi în care aleg să continue adaugă o nouă confirmare că pot duce mai departe un obiectiv început.

    Nu în ultimul rând, în cazul celor incluși în studiul observațional, există și un motiv suplimentar: faptul că experiența lor contribuie la un proiect de cercetare cu impact pe termen lung. Analizele și evaluările realizate înainte și după traseu, împreună cu datele colectate pe parcurs, pot contribui la o mai bună înțelegere a relației dintre mișcare, provocare și starea de bine.

    „În prima etapă am vrut să înțelegem ce îi face pe oameni să spună «da» provocării de a merge pe jos, timp de 10 zile, pe Via Transilvanica. Acum e interesant să observăm ce se întâmplă după ce au făcut primul pas și cum se schimbă motivația pe măsură ce înaintează pe traseu. Aici este și una dintre dimensiunile importante ale acestui proiect. Trăim într-un ritm în care ne dorim rezultate rapide, însă multe dintre lucrurile care contează pentru sănătatea și starea noastră de bine se construiesc în timp, prin consecvență. Via Transilvanica ne oferă un mod foarte concret de a observa acest lucru: faci un pas, apoi încă unul, iar la un moment dat te uiți în urmă și vezi cât ai reușit să parcurgi.

    Pentru noi, următoarea întrebare este ce rămâne după ce experiența se termină. Ce se întâmplă cu această motivație, cu sentimentul de consecvență și cu resursele pe care participanții spun că le-au descoperit pe traseu și dacă putem identifica, în paralel, schimbări relevante și în datele medicale pe care le colectăm. În final, ne dorim să înțelegem în ce măsură mersul pe jos pe distanțe lungi poate influența indicatori ai sănătății fizice și emoționale, dar și cum se adaptează organismul la efort susținut și la acest tip de stres bun”, a explicat Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications, MedLife Group.

    Potrivit reprezentanților companiei, perioada de desfășurare a terenului s-a încheiat la sfârșitul lunii septembrie, odată cu ultimii participanți care au finalizat provocarea de 10 zile pe Via Transilvanica. În perioada următoare, datele colectate înainte și după experiență – de la analize medicale la evaluări psiho-emoționale – vor fi analizate comparativ pentru a evalua impactul mersului pe jos, pe distanțe lungi, asupra sănătății fizice și emoționale și pentru a identifica eventualele schimbări asociate perioadei de efort susținut.

    Rezultatele finale ale studiului vor fi publicate la începutul lunii noiembrie.

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Raluca Bajenaru

    Related Posts

    Regina Maria invită bărbații la service

    Siguranță cardiovasculară pentru un nou tratament destinat obezității

    Asociația Suryam (MureșHub), prima organizație din România premiată de ONU pentru inovare socială

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.