Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de deces în România, avertizează Asociația Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare „PROCARDIO”, membră a Alianței Pacienților Cronici din România – APCR cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie).
Mai mult de jumătate (56%) din totalul deceselor din România în anul 2022 au fost provocate de bolile cardiovasculare. Cardiopatia ischemică a reprezentat aproximativ 19% din totalul deceselor, iar accidentul vascular cerebral aproximativ 13%, transmite asociația într-un comunicat de presă. În 2023, România a înregistrat o rată standardizată de 787 de decese prin boli ale sistemului circulator la 100.000 de locuitori, a doua cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Media la nivelul UE a fost de numai 313 decese la 100.000 de locuitori. Așadar, rata din România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene. Datele publicate în Profilul de țară privind sănătatea României arată că aproximativ 2,4 milioane de persoane din România trăiau cu o afecțiune cardiovasculară, iar numai în anul 2021 au fost estimate 278.115 cazuri noi. Rata standardizată a incidenței bolilor cardiovasculare în România a fost de 1.486 de cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.157 la 100.000 la nivelul Uniunii Europene.
”Nu vorbim, așadar, doar despre mortalitate. Vorbim despre milioane de oameni care trăiesc ani întregi cu insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică, hipertensiune, tulburări de ritm, sechele după infarct sau accident vascular cerebral și despre familiile care îi îngrijesc”, subliniază mesajul asociației. Impactul este dramatic și asupra mortalității premature. Datele OECD pentru 2023 arată că, în România, bolile cardiovasculare au determinat pierderea a aproximativ 3.451 de ani potențiali de viață la 100.000 de bărbați și 1.132 de ani la 100.000 de femei, prin decese produse înainte de vârsta de 75 de ani.
În întreaga Uniune Europeană, bolile cardiovasculare afectează aproximativ 62 de milioane de persoane și au generat costuri sociale estimate la peste 282 de miliarde de euro într-un singur an, prin cheltuieli medicale, pierderi de productivitate, mortalitate prematură, dizabilitate și îngrijire pe termen lung.
„Nu putem transforma moartea cardiovasculară într-o normalitate românească. Nu este normal ca peste jumătate dintre decesele din țara noastră să fie asociate bolilor cardiovasculare și nu este normal să acceptăm diferențe atât de mari față de alte state europene. Dincolo de statistici sunt vieți pierdute, familii distruse și pacienți care ajung uneori prea târziu la diagnostic și tratament. Ziua Mondială a Inimii trebuie să însemne mai mult decât campanii și declarații pentru o singură zi. Avem nevoie de prevenție reală, diagnostic precoce și acces rapid și echitabil la tratament pentru fiecare pacient, indiferent unde locuiește”, transmite Asociația PROCARDIO. Aceasta consideră că România trebuie să accelereze măsurile concrete pentru: depistarea precoce a hipertensiunii arteriale, dislipidemiilor, diabetului și obezității; programe naționale reale de prevenție cardiovasculară și evaluare periodică a riscului; acces rapid la cardiologie și investigații, inclusiv pentru pacienții din mediul rural; reducerea timpilor dintre apariția simptomelor și intervenția medicală în infarct și accident vascular cerebral; acces egal la medicamente și terapii cardiovasculare moderne; dezvoltarea programelor de recuperare cardiovasculară; educarea populației privind simptomele infarctului și accidentului vascular cerebral; combaterea fumatului, sedentarismului, obezității și alimentației nesănătoase.
La nivel mondial, bolile cardiovasculare provoacă aproximativ 20 de milioane de decese anual, fiind principala cauză de mortalitate. World Heart Federation arată că o mare parte a acestei poveri este legată de factori de risc care pot fi preveniți sau controlați.
Hipertensiunea arterială poate evolua fără simptome. La fel și colesterolul crescut sau diabetul. Pentru mulți oameni, primul semnal al bolii poate fi chiar infarctul sau accidentul vascular cerebral. ”Măsurați-vă tensiunea. Verificați-vă colesterolul și glicemia. Nu ignorați kilogramele în plus. Renunțați la fumat. Faceți mișcare. Mergeți periodic la medic”, este mesajul transmis de PROCARDIO.
Dar responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv asupra pacientului. Prevenția trebuie să fie accesibilă, nu doar recomandată. Diagnosticul trebuie să fie rapid, nu amânat. Tratamentul trebuie să fie disponibil, nu căutat cu disperare. Iar recuperarea cardiovasculară trebuie să fie parte a tratamentului, nu un privilegiu, subliniază asociația.
