Două transplanturi de cord, 64 renale (dintre care 15 cu donator în viață) şi 21 de transplanturi hepatice (5 cu donator în viață) au fost realizate până în prezent, în acest an, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Transplant (ANT), transmis cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului. Evenimentul, aflat la cea de-a 16-a ediţie, a fost marcat pe 4 iunie, într-un sistem hibrid: atât online, cât și fizic.
Numărul de donatori a scăzut cu 45% în primele trei luni ale lui 2021 față de aceeași perioadă a lui 2020, potrivit datelor ANT, restricțiile impuse de pandemie având un impact și asupra activității de transplant, începând cu luna aprilie a anului trecut.
“Din păcate, totalitatea restricţiilor impuse de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele trei luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021, au fost doar 13. Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, cu o activitate mai semnificativă în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N. Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad”, a menționat ANT.
Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică, se subliniază în comunicatul ANT. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atrăgând după sine salvarea cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant, conform datelor ANT.
După anul 2016 a urmat, însă, o perioadă mai dificilă, iar în anii 2017 și 2018 au fost doar 65 de donatori reali; începând cu 2019, însă, activitatea ANT s-a dezvoltat constant, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 de donatori reali și, chiar în 2020, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere.
“Recomandările ANT, alături de sprijinul Ministerului Sănătăţii, au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. Complexitatea situaţiilor create de criza COVID şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele”, a explicat ANT.
Intensificarea măsurilor de protecție împotriva Covid-19, atât în centrele de prelevare, cât și în cele de transplant, au dus la zero mortalitate prin infectare SARS-CoV-2 în rândul pacienţilor transplantaţi în această perioadă.
Ziua Națională a Transplantului reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă. În fiecare an, beneficiarii transplantului sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului și cu personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită.
Din 1992 când au fost puse bazele unui program modern de transplant în România, au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat a fost realizată în România în 1997, iar în 2004 a fost înființată Agenţia Naţională de Transplant.
