În România, cancerul de sân este principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer.
Dezbaterea “Sfârșitul nu-i aici/ un demers colaborativ de optimizare a parcursului pacientelor cu cancer de sân” care a avut loc pe 2 noiembrie la Palatul Parlamentului marchează debutul unui proiect care își propune explorarea unor măsuri concrete de politică publică pentru îmbunătățirea parcursului pacientelor cu cancer de sân în interiorul sistemului de îngrijiri medicale din România.
”Obiectivul Planului Național de Cancer este acela de a realiza traseul standardizat al pacientei între diverse paliere de îngrijiri. Acesta trebuie să fie un parcurs al speranței că lupta cu boala poate fi câștigată”, a afirmat Conf. Univ. Dr. Diana Păun, consilier prezidențial pe probleme de sănătate.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate în premieră rezultatele a două cercetări, cu scopul de a dezbate și agrea posibile soluții de îmbunătățire a accesului la îngrijiri medicale pentru pacientele cu cancer de sân.
Prima cercetare reprezintă un studiu de percepție realizat în rândul autorităților și comunității medicale privind obstacolele cu care se confruntă pacientele cu cancer de sân și potențiale soluții de politică publică pentru îmbunătățirea parcursului pacientelor în sistemul medical din România.
Cele mai importante rezultate ale sale arată că principalele bariere de care se lovesc pacientele sunt determinate în principal de: lipsa de informare și educare în privința bolii în rândul pacientelor, inexistența unei proceduri unitare privind parcursul pacientelor cu cancer de sân în interiorul sistemului medical, infrastructură medicală inegal dezvoltată, ceea ce oferă un acces limitat la investigații și tratament, uneori cu timpi mari de așteptare, sincope în decontarea unui pachet complet de analize și servicii de imagistică medicală.
Studiul a indicat și posibile soluții la problemele identificate, care au șanse de implementare odată cu operaționalizarea Planului Național de Prevenire si Combatere a Cancerului. Soluțiile menționate de respondenții la studiu sunt grupate pe două mari teme: prevenție prin informare și programe extinse de screening la nivel național, respectiv management standardizat, care implică, printre altele, un traseu clinic standardizat, decontarea unui pachet de analize și investigații comprehensiv, tratament complet prin alocări bugetare și dezvoltarea de centre oncologice cu servicii integrate și multidisciplinare.
Cea de-a doua cercetare se referă la ce se întâmplă în România, comparativ cu alte state, în ceea ce privește intervalele de timp în care pacientele cu cancer mamar accesează servicii medicale specifice. Rezultatele preliminare arată că o pacientă cu cancer de sân din România pierde în medie 276 de zile de la momentul primelor semne ale bolii până la începutul tratamentului. Astfel, de la primele semne ale bolii până la efectuarea biopsiei trec în medie 150 de zile, până la stabilirea diagnosticului trec încă 69 de zile și încă 68 de zile până la începerea tratamentului. În Spania, spre exemplu, o pacientă cu cancer la sân are nevoie de 178 de zile de la primele semne de boală până la inițierea tratamentului chirurgical.
”În cancer, timpul contează”, a afirmat Profesor Univ. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu. ”Contează să facem educație pentru sănătate, programe de screening, contează să avem un diagnostic anatomo-patologic corect. Contează să avem o comisie multidisciplinară, contează și chirurgia, contează și tratamentul sistemic și accesul la radioterapie. Contează și timpul de acces la paleație. Toate aceste lucruri pentru care timpul contează se găsesc în acest plan național comprehensiv de control și combatere a cancerului. De acum contează ce vom face noi: să facem norme și să îl implementăm, pentru că altfel va rămane o speranță deșartă. De acum fiecare secundă contează”.
Începând cu anul 2021, cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, Conform Organizației Mondiale a Sănătății.