În ultimii ani, severitatea alergiilor și durata lor de evoluție a crescut, iar stimulii declanșatori sunt mult mai diverși, afirmă conf. dr. Roxana Silvia Bumbăcea, președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică. Pe de altă parte, alergologia, ca specialitate medicală, dispune de noi mijloace de management al afecțiunilor și de diagnostic, cum ar fi diagnosticul alergenic molecular, care este extrem de precis. Conf. dr. Bumbăcea ne vorbește despre rolul alergologiei printre celelalte specialități medicale, despre rezolvarea cazurilor prin echipe multidisciplinare de medici, precum și despre Conferința Națională Interdisciplinară de Alergologie și Pneumologie de pe 10 februarie, un eveniment definit de interactivitate și dinamism.
Cum au evoluat afecțiunile alergologice în ultimii ani, având în vedere creșterea poluării, modificările climatice?
Prevalența afecțiunilor alergice a crescut foarte mult în ultimii ani; se vorbește chiar de o creștere “epidemică” a acestora. Multipli factori sunt implicați, modificarea stilului de viață și modificările climatice fiind unii dintre aceștia. Există numeroase preocupări la nivelul organismelor internaționale, inclusiv la nivelul Parlamentului European, de a semnala creșterea alarmantă a afecțiunilor alergice și de a dezvolta strategii de prevenție și managment a acestora, inclusiv de a atrage resurse de cercetare în domeniu.
Ați observat pe parcursul ultimilor ani o schimbare în ceea ce privește modul în care apar și evoluează afecțiunile alergologice la diverse categorii de vârstă?
Practic cu plăcere și (încă) entuziasm alergologia de mai bine de 20 de ani. Există câteva tipuri de simptome ale bolilor alergice ce sunt ușor a fi recunoscute. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost creșterea severității acestora și a perioadei evolutive; totodată, stimulii declanșatori sunt mult mai diverși, în acord cu evoluția societății moderne (de exemplu, anafilaxiile medicamentoase declanșate de agenți biologici folosiți în terapia actuală a multor afecțiuni sau cele alimentare, datorate fructelor exotice: kiwi, avocado și, de ce nu, anafilaxia la latex…). Toate grupele de vârstă pot fi afectate, de la copilul mic, unde regăsim numeroase alergii alimentare, și până la vârstnic, unde prevalează alergiile medicamentoase. Alergiile respiratorii pot fi distribuite pe toate grupele de vârstă.
În prezent, călătorim mai mult, către diverse zone ale globului, ceea ce ne poate expune la alimente și condiții despre care nu știam că ne pot provoca o reacție alergică. Cum putem preîntâmpina apariția unui astfel de incident în călătorii și, dacă se întâmplă, cum putem acționa?
O discuție cu medicul curant alergolog anterior călătoriei este întotdeauna utilă. El va identifica factorii de risc particulari situației respective și va explica folosirea medicației de urgență. Trebuie pendulat cu atenție între ignorarea unor factori alergenici potențial declanșatori și exagerarea importanței acestora; din păcate, și această din urmă atitudine poate fi nocivă pentru calitatea vieții pacienților noștri. De aceea este importantă buna comunicare între medic și pacient.
Cum a evoluat importanța alergologiei printre celelalte specialități medicale pentru rezolvarea diverselor cazuri? Cum vedeți rolul unui medic alergolog în cadrul unei echipe medicale multidisciplinare?
Specialitatea de alergologie și imunologie clinică a evoluat enorm atât ca importanță (și aceasta derivă din ponderea afecțiunilor alergice), cât și ca ofertă de diagnostic; operăm actualmente cu diagnosticul alergenic molecular extrem de precis; avem și mijloace de management mult mai multe decât în urmă cu ceva ani. Cu alte cuvinte, știm mai mult și putem face mai mult. Încercăm să facem cunoscute aceste lucruri și la nivelul altor specialități; colegii noștri trebuie să fie încrezători în abilitățile nostre de a rezolva cazurile. Multe dintre cazurile clinice sunt interdisciplinare și lucrăm în echipă; acest lucru s-a întâmplat dintotdeauna și cu certitudine va fi și în viitor, căci specialitatea noastră implică multă interdisciplinaritate.
Cum se poate rezolva problema deficitului de medici alergologi, în special în provincie? Sunt tinerii mai interesați să se îndrepte către alergologie ca specialitate medicală?
Aici este o mare problemă. Există un mare deficit de alergologi la nivel național (actual sunt în jur de 180, mult mai puțini decât ar trebui; sunt câteva județe care nu au deloc). Problema este cunoscută, am semnalat-o de multe ori la nivelul Ministerului Sănătății. Cum se poate remedia?! Prin scoaterea la concurs a mai multor posturi de rezidenți în alergologie și prin creșterea interesului tinerilor medici pentru această specialitate atât de frumoasă și dinamică. Asta ar însemna și introducerea modulului de alergologie în învățământul universitar (acum este doar opțional); asta ne dorim.
Ați observat o schimbare a modului în care este percepută alergologia, ca specialitate clinică în România? Care este situația, în acest sens, în străinătate?
La nivel european, alergologia este o specialitate de elită; Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI) are drept președinte pe dna Prof. Ioana Agache, colega noastră, și suntem tare mândri de acest lucru. Împreună cu dânsa continuăm să ridicăm prestigiul acestei specialități și la nivel național, dar eu cred că în acest moment alergologia ocupă locul pe care îl merită. Prin poziția mea actuală, de președinte SRAIC, încerc prin toate acțiunile să cresc vizibilitatea specialității.
În ce direcție se îndreaptă alergologia din punctul de vedere al cercetării, atât în România, cât și în străinătate?
În acest moment, fără cercetare nu te poți dezvolta, deci nu poți privi în viitor. Există în lume centre de cercetare extrem de active în acest domeniu, dar suntem în poziția în care să putem aduce și proiecte de cercetare internaționale în România, căci avem aici, la Timișoara, centrul ONCOGEN, probabil cel mai mare astfel de centru din Europa de sud-est. Actualmente, deja există aici cinci proiecte mari în derulare.
Alergologia este abordată diferit ca specialitate medicală în funcție de țara la care ne referim? Există anumite țări cu o predispoziție mai mare către probleme alergologice, fiind astfel “forțate” să acorde o importanță mai mare acestui domeniu medical?
Există diferențe mari între diferite țări europene, într-adevăr; există țări (de exemplu, Danemarca) în care, paradoxal, nu există această specialitate. În altele, alergologia este o sub-specialitate (derivată din altele). În România, din 1995, alergologia este specialitate de sine-stătătoare și are o curriculă de formare în acord cu recomandările europene.
“Respirația” – un numitor comun pentru medicul alergolog și pneumolog este tema principală a Conferinței Naționale Interdisciplinare Alergologie și Pneumologie de pe 10 februarie. Ne puteți oferi mai multe detalii despre agenda acestui eveniment și ce își propune SRAIC prin intermediul acestei conferințe?
Este un proiect foarte special, pe cale de a se împlini. SRAIC și SRP sunt societăți “surori” de mulți ani; colaborează și comunică foarte bine; am avut numeroase acțiuni comune; colegii noștri alergologi și pneumologi se cunosc și rezolvă cazuri împreună. Acum pregătim conferința din 10 februarie cu intenția de a oferi un program extrem de atractiv: subiecte clasice updatate, prezentări de cazuri, puneri la punct, controverse… și bineînțeles multă interactivitate.
Care sunt planurile dvs pentru 2018 ca președinte al Societăţii de Alergologie şi Imunologie Clinică?
Evenimentul principal al SRAIC în 2018, la a cărui agendă lucrez deja, este Conferința Națională cu sprijinul EAACI- din 17-19 mai, la Sinaia. Avem speakeri invitați, nume de referință în domeniul lor. Ne bucurăm mereu să fim împreună și să abordăm diverse subiecte. Nu suntem mulți, suntem o familie mai mare… Alături de acest eveniment central, mai avem și campaniile educaționale pentru pacienți, activitățile grupurilor de lucru, revista, dar și update-uri pe principalele ghiduri ale specialității noastre. Deci… multă treabă!
Ne dorim mai multe posturi de rezidenți în alergologie și introducerea specialității în programa universitară nu doar ca opȚional
