Analizele specialiştilor arată că peste 65 de ani una din zece persoane va suferi de o formă de demenţă, iar după 85 de ani acest procentaj ajunge la 40%. Însă în România anului 2014 îngrijirea acestor pacienţi este lăsată în voia sorţii, cel mai bun caz fiind atunci când familia are resursele, fizice, psihice şi financiare, pentru a susţine îngrijirea bolnavilor. În opinia specialiştilor prezenţi la Conferinţa Naţională Alzheimer, demenţa ar trebui să fie pe agenda publică şi în atenţia autorităţilor.
“Dorim un pact politic, astfel încât să se ajungă la înscrierea demenţei pe agenda publică, să discutăm despre toate demenţele şi în special despre demenţa Alzheimer. (…) Pe baza experienţei noastre, am gândit un Plan Naţional pentru Demenţe, pe care îl oferim autorităţilor ca bază de plecare pentru o strategie la nivel naţional”, a spus prof. Cătălina Tudose, preşedinta Societăţii Alzheimer din România, care a punctat necesitatea constituirii unui grup interministerial finanţat de către Guvern. Acest Grup interministerial, în care ar trebui să se regăsească medici, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului Muncii, ai pacienţilor, ai ONG-urilor implicate şi ai autorităţilor locale, ar urma să facă o serie de evaluări care să fundamenteze o Strategie Naţională asumată politic.
Elementele Planului Naţional sunt legate de constituirea unui Registru Naţional al Pacienţilor, a unui Registru Naţional pentru cazurile sociale şi a unei Reţele naţionale de diagnostic şi suport.
Conf. dr. Gabriel Prada, preşedintele Societăţii Române de Gerontologie şi Geriatrie, subliniază că dacă după vârsta de 65 de ani aproximativ 10% dintre persoane au o formă de demenţă, după 85 de ani acest procentaj ajunge la peste 40%. “Este nevoie de un sistem coerent de îngrijiri progresive, de la formele uşoare la cele grave!”, apreciază directorul Institutului “Ana Aslan”.
Dr. Bogdan Popescu, de la Spitalul Colentina din Bucureşti, reprezentant al Societăţii de Neurologie din România, a sintetizat parcursul pacientului român cu demenţă şi corelaţia cu nevoia sa de tratament şi îngrijire, pe măsura evoluţiei bolii.
În România sunt, conform estimărilor, 270.000 de pacienţi cu diferite forme de demenţă, însă numai 35.000 ajung să fie diagnosticaţi, a spus dr. psihiatru Nicoleta Tătaru. Ajutorul de la stat se limitează la plata medicaţiei.
