România poate sta alături de Franța și de Italia ca număr de pacienți tratați pentru hepatita B și C, a afirmat prof. dr. Mihai Voiculescu, în cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia celui de-al 22-lea Congres Național de Hepatologie, al doilea Congres Româno-Francez de Hepatologie și al treilea Curs Balcanic de Hepatologie care au avut loc în perioada 26-29 septembrie la București.
“Tripla terapie în infecția cu virusul hepatic C a triplat rata răspunsului virusologic la non-responderi și pacienții care au avut recăderi. Franța se orientează deja către tripla terapie. Noi suntem la același nivel de educare, avem aceleași modalități de informare. Trebuie să convingem Casa de Asiguări de Sănătate că este necesar ca la un număr restrâns de persoane să administrăm un tratament scump, dar de trei ori mai eficient”, a spus prof. Voiculescu. Costurile anuale ale unei astfel de terapii se ridică la 50.000 de euro per pacient.
În prezent, în România, infecțiile cu virusul hepatic B sunt în scădere, iar cele cu virusul C se află la un nivel staționar. Listele de așteptare pentru începerea tratamentului împotriva hepatitei C variază între șase luni și doi ani. „Durata medie de așteptare pare să se fi scurtat în ultimul timp, ceea ce este important ca tendință”, a spus prof. Voiculescu.
La conferința de presă au participat și invitați din străinătate – prof. dr. Zahari Krastev (Bulgaria) și prof. dr. Patrick Marcellin (Franța), în contextul schimbului de experiență între state și a colaborării pe care prof. Voiculescu încearcă să o demareze între țările din zona Balcanilor, cu privire la problema infectării cu virusurile hepatitice și a metodologiei de analiză a situației reale. Primul stat care a răspuns acestei propuneri a fost Bulgaria.
„Hepatologia română devine din ce în ce mai puternică”, a spus prof. Krastev. „Regiunea are nu doar unitate epidemiologică, ci și aceleași probleme economice. În plus, dispariția granițelor înseamnă posibilitatea de a infecta mai multe persoane. Ne interesează să evaluăm nu numai probleme teoretice, dar și situația reală de la nivelul populației”, a adăugat acesta.
Prof. Marcellin a menționat că, în Franța, se estimează că mai multe persoane decedează din cauza hepatitei decât a accidentelor rutiere și de cinici ori mai multe decât din cauza complicațiilor infectării cu virusul HIV. „Problemele hepatice sunt subestimate în Europa, deși prevalența este între 3 și 5% în unele țări. Vorbim despre o boală tăcută, despre un ucigaș tăcut pentru că cei mai mulți pacienți se prezintă la medic când au deja ciroză sau cancer. Avem instrumente la îndemână pentru realizarea screeningului și totuși, acesta nu se face. Când testăm colesterolul sau glicemia, de ce să nu facem testul și pentru hepatita B?”, a spus acesta. Absența screeningului este o problemă de sănătate publică, a subliniat prof. Marcellin, adăugând că punctul cheie în gestionarea acestei afecțiuni este creșterea informării și a conștientizării la nivelul păturii politice. Screeningul este foarte eficient din punctul de vedere al costurilor pentru că, dacă dacă diagnosticul este pus devreme, boala poate fi stabilizată sau adusă în remisie.
În România, peste 4500 de pacienți sunt tratați anual de hepatită B și hepatită C. Statisticile arată că în întreaga lume două miliarde de persoane au fost infectate cu virusul hepatitic B, între 350 și 400 de milioane de pacienți fiind infectați cronic. Anual sunt 4 milioane de cazuri acute și un milion de persoane mor ca urmare a virusului hepatitic B.
În ceea ce privește virusul hepatitis C, 170 de milioane de persoane sunt infectate cronic, din care 5 milioane în vestul Europei. Infecția cu virusul hepatitc C este prima cauză de transplant hepatic și prima cauză de cancer hepatic în Europa și a doua în lume.
