Cu prilejul Lunii de conștientizare a cancerului pulmonar, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) solicită integrarea în sistemul de sănătate și finanțarea serviciilor de navigare a pacienților pentru ca accesul la investigații și tratament să se realizeze la timp.
„Nu este suficient să spunem că investigațiile și tratamentele sunt disponibile dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă, pe cine să sune și cum să depășească întârzierile. Pentru un pacient care tocmai a primit o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare etapă neclară înseamnă timp pierdut, incertitudine, presiune suplimentară și chiar, în unele cazuri, progresia bolii. Problema coordonării traseului oncologic este deja documentată, iar nevoia navigatorilor de pacienți este recunoscută inclusiv în Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Nu mai discutăm, așadar, dacă navigarea este necesară, ci cum o transformăm într-un serviciu efectiv, accesibil pacienților. Cerem ca navigarea pacienților să fie recunoscută, integrată în traseele oncologice și susținută prin mecanisme clare de finanțare. Niciun pacient cu un diagnostic de cancer nu ar trebui lăsat singur în fața sistemului”, explică Cezar Irimia, președintele FABC.
În România, cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică, boala afectând disproporționat bărbații – trei din patru cazuri noi sunt identificate în rândul acestora. Una dintre principalele propbleme este diagnosticarea în stadii avansate (stadiile III–IV), unde ratele de supraviețuire la cinci ani scad dramatic comparativ cu stadiile incipiente (stadiul I), de la 65% la 5%. Potrivit estimărilor Sistemului european de informații privind cancerul (ECIS), în 2024 au fost înregistrate aproximativ 12.407 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.486 de decese. Această afecțiune ucide mai mulți români decât cancerul colorectal și cancerul de sân la un loc.
„Medicul de familie este adesea primul profesionist care identifică semnele de alarmă și inițiază evaluarea. Dar, după trimiterea către serviciile de specialitate, traseul dexine complex și presupune coordonarea mai multor etape, iar pacientul are nevoie de continuitate: programări, rezultate, comunicare între specialități și un punct clar de sprijin în relația cu sistemul de sănătate. Serviciile de navigare pot completa activitatea echipei medicale și pot ajuta mai ales persoanele care întâmpină bariere de acces.”, afirmă Dr. Flavius Pavelescu, medic de familie.
Cancerul pulmonar poate evolua fără manifestări evidente sau cu simptome nespecifice: tuse persistentă, dificultăți de respirație, durere toracică ori scădere inexplicabilă în greutate. Evaluarea medicală promptă este importantă, inclusiv pentru persoanele care nu fumează. Pentru a-și înțelege mai bine riscul de cancer pulmonar, românii pot accesa și platforma grijadeplamani.ro, unde au la dispoziție un test gratuit de evaluare a riscului și informații utile despre pașii de urmat.
Conform Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), inclusiv persoanele neasigurate pot beneficia de servicii pentru depistarea și confirmarea unei suspiciuni oncologice, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Atunci când există o suspiciune oncologică, biletele de trimitere pot fi marcate cu inițialele „SO”, permițând accesul la servicii necesare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.
Pentru diagnostic, evaluarea stării de sănătate și a evaluarii stadiului bolii, CNAS indică un interval recomandat de 28 de zile calendaristice, însă existența unui serviciu sau a dreptului la decontarea acestuia nu înseamnă automat că pacientul știe unde trebuie să meargă, în ce ordine, cu ce documente și către cine să se îndrepte pentru următoarea etapă, subliniază FABC. Navigarea pacienților este un serviciu de sprijin coordonat care facilitează programările, comunicarea între servicii, orientarea în sistem și identificarea resurselor disponibile; navigatorul nu înlocuiește medicul și nu ia decizii clinice, precizează reprezentanții pacienților.