Infectările cu HIV sunt sub control, însă hepatita C se extinde

0

Raluca Băjenaru

În România, numărul infectărilor recente cu virusul HIV nu a crescut, însă cazurile de infecţii cu hepatita C devin tot mai frecvente, în special în rândul comunităţii consumatoare de droguri, afirmă Alina Dumitriu, director executiv al Asociaţiei Sens Pozitiv, asociaţie non-guvernamentală care sprijină drepturile persoanelor infectate cu virusul HIV şi al hepatitei B şi C.

“Infectările recente cu HIV sunt caracteristice mai ales cuplurilor heterosexuale, însă nu prea au crescut ca număr în ultimul timp. De câte ori numărul de cazuri este în creştere, acest fenomen este generat de faptul că oamenii vin să se testeze, şi nu pentru că ar creşte cazurile de infectări. Sunt încă mulţi pacienţi care nu au fost diagnosticaţi”, spune Alina Dumitriu.

În România, adaugă reprezentantul Asociaţiei “Sens Pozitiv”, infecţia cu virusul HIV nu este caracteristică persoanelor cu orientare gay, care se protejează şi se testează mai mult decât populaţia generală, nici consumatorilor de droguri injectabile, cum este cazul în state precum Rusia şi Ucraina.

Cei mai mulţi dintre pacienţii cu virusul HIV sunt tineri infectaţi pe cale nozocomială (în spitale), în copilărie, când unii aveau doar câteva luni. Dintre cei 10 000 de pacienţi aflaţi în această situaţie, în prezent mai trăiesc aproximativ 8 000, spune directorul Asociației “Sens Pozitiv”.

“La ei au intervenit factori psihologici, cum ar fi oboseala, plictiseala de tratament. Până la urmă ajung să nu îşi mai ia medicația. Au nevoie de o abordare multidisciplinară – şi din partea noastră, prin consiliere psihologică, şi din partea medicului, care trebuie să îi facă să înţeleagă importanţa tratamentului. Sunt medici care nu îi mai primesc pe pacienţi dacă nu îşi mai iau tratamentul, avem însă medici cu care colaborăm în Institutul “Matei Balş”, în Spitalul “Victor Babeş”, şi în ţară”, explică Alina Dumitriu.

Studiile din domeniul medical arată că o aderenţă la tratament de sub 95% poate avea un efect advers, generând rezistenţă la medicament. O cercetare realizată de către Şcoala Londoneză de Farmacie arată că peste o treime dintre pacienţi dezvoltă o aderenţă redusă la tratament în şase luni de la începerea administrării medicamentaţiei.

Din acest grup de pacienţi, doar 30% şi-au continuat studiile, restul întrerupându-le la un anumit moment, fie din cauza bolii, fie pentru că au fost marginalizaţi de către colectiv. “În afară de discriminarea din partea societăţii, pacienţii se şi autostigmatizează pentru că, de-a lungul timpului, au fost supuşi la umiliri, daţi afară din scoală…”, spune Alina Dumitriu.

80% dintre consumatorii de  droguri au virusul hepatitei C

În ceea ce priveşte infectarea cu virusul hepatitei B sau C, numărul cazurilor recente a crescut, în special pentru hepatita C, în condiţiile în care 80% dintre consumatorii de droguri au acest virus care se transmite, potrivit ultimelor studii, şi pe cale sexuală. “În cazul hepatitei B şi C, problemele sunt tot de aderenţă, pentru că pacienţii nu prea vor să se trateze. Eu lucrez cu pacienţi care consumă droguri injectabile şi s-au îmbolnăvit pe această cale. Încercăm să îi ducem mai departe la medicul infecţionist, pentru că ei sunt interesaţi doar să îşi facă rost de marfă, de heroină sau de droguri legale”, afirmă directorul Asociației “Sens Pozitiv”.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

About Author

Medica Academica

Leave A Reply