În prezent, peste 70.000 de români sunt tratați pentru boala Parkinson, dar există un număr mult mai mare de pacienţi care suferă de această afecţiune, dar care încă nu au fost diagnosticaţi, arată datele Asociaţiei Române AntiParkinson.
Impactul economic al acestei boli este major, mai ales dacă este diagnosticată într-un stadiu înaintat. În România, tratamentul unui pacient constă fie în terapii medicamentoase care pot depăşi suma de 3000 lei lunar, fie în operaţii care le pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, dar al căror preţ variază între 30.000 – 80.000 lei.
Din cauza lipsei fondurilor, mulţi dintre pacienţii care au indicaţii terapeutice pentru operaţie sunt trecuţi pe liste de aşteptare, timp în care boala avansează şi astfel scade dramatic capacitatea motorie şi cognitivă a acestora. Acestor sume pe care le plăteşte statul român li se adaugă costurile cauzate de imposibilitatea bolnavilor de a mai lucra şi sumele alocate îngrijitorilor acestora. Diagnosticarea bolii în România se face de cele mai multe ori într-un stadiu avansat din cauza lipsei dotărilor, a personalului medical necesar, dar și a problemelor de informare la nivelul pacienților.
,,Tratamentele disponibile astăzi sunt rezultatele cercetărilor ştiinţifice aprofundate din ultimii ani, care se continuă astăzi deoarece sănătatea mintală este o prioritate la nivel global. Conform ultimului raport PhRma, în prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare”, declară Dan Zaharescu, Director Executiv Adjunct, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
De două ori mai mulți bolnavi de Parkinson în 2030
La nivel european trăiesc 1,2 milioane de pacienţi cu Parkinson, iar numărul acestora este aşteptat să se dubleze până în 2030. Costul anual total al afecțiunii, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat în prezent la 13,9 miliarde de euro.
Boala Parkinson este o boală degenerativă, invalidantă, ale cărei cauze încă nu sunt cunoscute, iar semnele şi simptomele sunt progresive şi adesea nespecifice, ceea ce o face dificil de diagnosticat. Tratamentele actuale, care sunt destinate atât fazelor incipiente ale bolii cât şi stadiilor avansate, ajută la ameliorarea simptomelor şi la încetinirea progresului bolii, dar nu duc la vindecarea acesteia.
Parkinson este a doua cea mai întâlnită boală neurodegenerativă ca frecvenţă, după Alzheimer. Simptomele cele mai frecvente sunt tremorul de repaos la nivelul membrelor, rigiditatea musculară şi bradikinezie (scăderea vitezei de realizare a mişcărilor spontane şi a amplitudinii mişcărilor). Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienţi care depăşesc 55 de ani, dar 1 din 20 manifestă simptome înainte de vârsta de 40 de ani.
