Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Prima mea lună roz, momente de răsfăț pentru pacientele cu cancer
    • Intervenții chirurgicale live la URO 360 – Curs intensiv de chirurgie urologică
    • Abonații Regina Maria pot oferi apropiaților abonamente gratuite
    • Farmaceutica Remedia primește distincția Best Partner BD Rowa
    • MedLife: Spitalul de Pediatrie devine Spitalul Copilului și Adolescentului
    • Școala de Vară de Ultrasonografie de la Constanța, reperul toamnei în ultrasonografia clinică
    • Evaluări dermatologice gratuite pentru adolescenți
    • Acces la tratament și diagnostic mai rapid pentru pacienții cu boala Wilson
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»Știri»Medicina genomică, o necesitate în tratamentul bolilor rare

    Medicina genomică, o necesitate în tratamentul bolilor rare

    0
    By Raluca Bajenaru on December 10, 2025 Știri, Vox patientis

    Pentru pacienții cu boli rare, medicina genomică nu este un lux, ci o necesitate, au afirmat specialiștii în cadrul webinarului Share Experience. Evenimentul a reunit experți, clinicieni, reprezentanți ai centrelor de expertiză și ai organizațiilor de pacienți, într-o conversație despre transformarea modului în care sunt îngrijiți pacienții cu boli rare.

    „În bolile rare, genomica nu mai este un lux științific, ci cheia către un diagnostic precoce și un tratament personalizat. Nu mai adaptăm pacientul la tratament, ci tratamentul la pacient”, a afirmat Prof. Maria Puiu, reprezentant al Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG).

    Prin analiza patrimoniului genetic individual, medicii pot identifica cauza exactă a bolii și pot orienta pacientul spre terapiile cele mai eficiente. Această abordare reduce timpul până la diagnostic, crește eficiența tratamentelor și optimizează resursele sistemului de sănătate.

    Dr. Ioana Streață de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova, a prezentat proiectul JARDIN Blueprint Pilot for Romania, o inițiativă europeană în care România se află printre țările implicate activ.

    JARDIN oferă instrumentele necesare pentru a standardiza traseul pacientului cu boală rară, de la primele suspiciuni de diagnostic până la managementul cazului pe termen lung. Proiectul facilitează colaborarea cu Rețelele Europene de Referință (ERN), integrarea bunelor practici europene și conectarea centrelor de expertiză, astfel încât pacientul să nu mai fie „plimbat” prin sistem în căutarea unui răspuns.

    Alexandrei-Loredana Dan, reprezentanta Centrului NoRo, a vorbit despre parcursurile integrate de îngrijire și despre realitatea dură pe care o trăiesc familiile afectate de o boală rară. Ele pornesc la drum într-un sistem în care incertitudinea, izolarea, lipsa expertizei accesibile și fragmentarea serviciilor devin obstacole majore. Fiecare zi presupune costuri emoționale, sociale și financiare nu doar pentru persoana diagnosticată, ci pentru întreaga familie. În cadrul webinarului, a fost prezentată în detaliu gama amplă de servicii oferite de Centrul NoRo: terapii pentru copii, programe pentru adulți, ambulator de specialitate, consiliere, recuperare medicală, logopedie, kinetoterapie, servicii online și instruire în managementul de caz.

    Activitatea și organizarea centrului reprezintă un standard european, un model scalabil și replicabil, construit pe ideea că vindecarea de mâine începe cu grija de azi, a subliniat  reprezentanta NoRo.

    În încheiere, Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare România, a explicat că bolile rare sunt, prin natura lor, complexe: afectează un număr mic de pacienți, sunt eterogene, greu de diagnosticat și de multe ori fără tratament curativ. De aceea, sistemele tradiționale de îngrijire nu sunt suficiente. Transformarea trebuie să fie profundă și multidimensională, iar pilonii ei principali sunt: coordonarea în locul fragmentării, diagnostic precoce, îngrijire personalizată, digitalizare, acces la terapii inovatoare, implicarea reală a pacientului.

    Un sistem modern trebuie să funcționeze ca un ecosistem în care medicii, pacienții, familiile și tehnologia colaborează într-un flux natural și eficient.

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Raluca Bajenaru

    Related Posts

    Prima mea lună roz, momente de răsfăț pentru pacientele cu cancer

    Intervenții chirurgicale live la URO 360 – Curs intensiv de chirurgie urologică

    Abonații Regina Maria pot oferi apropiaților abonamente gratuite

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.