Casa Națională de Asigurări de Sănătate a hotărât reținerea unui procent de 1% din valoarea de contract aferentă lunilor în care au fost identificate nereguli (aproximativ 1,5 milioane lei), pentru următoarele unităţi: Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Sitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu, Institutul Oncologic “prof. dr. Al. Trestioreanu”. În perioada 17 decembrie-20 decembrie Direcţia Generală de Monitorizare, Control şi Antifraudă a CNAS a realizat controale inopinate la zece furnizori de servicii medicale spitalicești, aflați în relații contractuale cu casele judeţene de asigurări de sănătate.
„Cei 1,5 milioane de lei se întorc în fondurile CNAS și se vor redistribui la toate spitalele – nu este neapărat o sumă de mare impact; prin această măsură s-a urmărit să nu se afecteze bugetul spitalelor, dar să reprezinte totuși o sancțiune care să responsabilizeze managerii de spital și autoritățile locale. Un rol mai important în afara CNAS îl au cei care dețin aceste spitale și care, prin influența lor, pot determina managerii de spitale să valorifice la maximum bugetul”, a spus Cristian Bușoi, președintele CNAS, într-o conferință de presă.
CNAS a mai dispus recuperarea sumelor aferente biletelor de trimitere pentru investigații paraclinice eliberate de medicii curanți din cadrul unităților sanitare, precum și a sumelor reprezentând valoarea rețetelor prescrise pe perioada spitalizării pacienților internați pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi și Institutul Oncologic “Prof. dr. Al. Trestioreanu” București în contextul în care au fost identificate servicii medicale de radiologie imagistică efectuate în ambulatoriu de specialitate și decontate de CAS pentru pacienți internați în spital, în baza unor bilete de trimitere pentru investigații paraclinice eliberate de medicii curanți din cadrul unității sanitare și reţete prescrise pacienţilor pe perioada spitalizării pe care aceștia au fost obligați să și le cumpere. CNAS a solicitat și recuperarea sumelor reprezentând contravaloarea Foilor de Observație Clinică Generală având criteriul de internare „urgență medicală” pentru pacien’i care nu figurează consultați în Unitatea de Primiri Urgențe pentru SJU Argeș. „Este vorba despre pacienți care nu au mai trecut pe la medicul de familie pentru a-și lua o trimitere de la specialist și au fost internați în spital probabil datorită relației directe pe care o aveau cu medicul respectiv. Rapoaretele de control au fost trimise unităților medicale și până acum nu am avut, oficial, nici o cerere de contestație”, a spus Cristian Bușoi.
Problemele care au mai fost identificate de controalele CNAS sunt legate de neconsemnarea completă în Foile de Observație Clinică Generală (FOCG) și Foile de Spitalizare de Zi (FSZ) a datelor despre pacient, diagnostic, codul explorărilor funcționale și a altor proceduri, absența decontului de cheltuieli eliberat la externare, dar și raportarea spre decontare a unor servicii medicale spitaliceşti efectuate in regim de spitalizare de zi nejustificate. Conform foilor de spitalizare de zi verificate, acestea erau susţinute doar de consemnarea unui control minimal efectuat pacientului sau exclusiv de emiterea unei prescripţii medicale. În plus, au fost identificate unele cazuri de spitalizare de zi în care nu au fost respectate diagnosticele contractate și nu au fost efectuate toate serviciile medicale precizate în grila de fundamentare a tarifului depus la contractare și situaţii în care nu a fost asigurată medicaţia pentru pacienţii internaţi, aceștia procurându-și medicamente din surse proprii. De asemenea, au apărut neconcordanţe între datele din Foaia de Observaţie Clinică Generală (FOCG) şi datele clinice ale pacientului, colectate în format electronic – de exemplu, data externării pacientului în FOCG era anterioară celei raportate în format electronic ceea ce poate determina imposibilitatea decontării unor servicii medicale efectuate în realitate, în mod corect, de către alţi furnizori de servicii medicale, în perioada în care asiguratul apare în mod eronat internat în spital.
Unitatea medicală cu cele mai puține nereguli a fost, în opinia președintelui CNAS, Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, în timp ce problemele cele mai mari au fost identificate la Spitalul Județean Bacău.
