Trecerea de la medicina spitalicească la cea ambulatorie și de prevenire, precum și depistarea precoce a bolilor reprezintă principalele obiective ale pachetului de servicii medicale de bază și ale celui minimal, proiect lansat în dezbatere publică de către ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, la finalul anului trecut.
Noul pachet prevede o singură consultație preventivă la 3 ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 și 39 de ani și cel mult două consultații în trei luni în cazul pacienților “cu risc normal” care au o problemă nouă sau acută de sănătate.
Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu a precizat că pachetul de bază a primit acordul scris al Comisiei Europene și că, astfel, poate fi declanșată procedura legală de adoptare.
“Având în vedere resursele limitate, sistemul sanitar nu se mai poate susține în maniera în care funcționează la oră actuală, concentrat pe spitale, care fac internări nejustificate sau fictive și sunt cele mai mari consumatoare de resurse. Ca urmare, în cadrul procesului de definire a pachetului minimal de servicii și a pachetului de servicii de bază, o componentă semnificativă este reprezentată de prevenție”, se menționează în nota de argumentare a proiectului.
Episoadele de îngrijire, concept cheie în pachetul de bază
Astfel, noul pachet de bază, destinat pacienților asigurați, cuprinde: servicii medicale de urgență; servicii de prevenție – numărul și tipul consultațiilor/ analizelor de evaluare a riscului, urmărirea periodică a persoanelor cu risc de îmbolnăvire; medicină de familie – număr de consultații, creșterea numărului de servicii care pot fi acordate de medicii de familie; servicii în ambulatoriul de specialitate – consultații (numărul și frecvența pe specialități), servicii paraclinice (laborator – tipuri de analize), imagistică (numărul și frecvența); servicii de spitalizare (translatare din internarea continuă spre ambulatoriul de specialitate și internarea de zi); îngrijiri medicale la domiciliu și îngrijiri paliative la domiciliu; medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, precum și materiale sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluși în unele programe naționale de sănătate cu scop curativ.
“Pachetul de bază este altfel gândit. Aici nu vorbim de servicii acordate pe număr de consultații, ci pe episoade de îngrijire. Adică de câte ori un pacient are o problemă nouă de sănătate. Acela se numește episod de îngrijire și el intră în pachet și va fi după aceea supus procedurilor pe care pachetul le prevede. Pachetul prevede în mod deosebit trecerea accentului de pe medicină spitalicească la prespitalicească, dar mai ales pe prevenție, educație pentru sănătate, evitarea îmbolnăvirilor și depistarea precoce a bolilor, ceea ce cred că este o schimbare fundamentală în modul în care va funcționa în viitor sistemul sanitar românesc”, a pus Nicolăescu.
În categoria serviciilor medicale esențiale – altele decât cele pentru cazurile de urgență medico-chirurgicală -, consultațiile preventive pentru cei în vârstă de până la 18 ani se vor acordă astfel: la externarea din maternitate și la 1 luna – la domiciliul copilului; la 2, 4, 6, 9, 12,15,18, 24, 36 luni; o data pe an de la 4 la 18 ani. Pentru supravegherea gravidei cu risc scăzut, este recomandat un număr de 8 vizite prenatale “de rutină”.
Educația pentru alăptarea exclusivă și consilierea pre și post-testare HIV, incluse în pachetul de bază
Pachetul de bază prevede și “urmărirea lehuzei la domiciliu: la externarea din maternitate și la 4 săptămâni de la naștere prin consultații, investigații paraclinice, trimitere la medicul specialist obstetrică-ginecologie”. De asemenea, se precizează că investigațiile paraclinice și tratamentele specifice sarcinii sunt eligibile în intervalul de timp de la momentul în care gravidă este luată în evidența de către acesta și până la 4 săptămâni de la naștere. Sunt prevăzute totodată educație pentru alăptarea exclusivă până la vârstă de 6 luni și consilierea pre și post testare pentru HIV și lues (sifilis) a femeii gravide.
O singură consultație preventivă, o dată la trei ani pentru persoanele sănătoase
Persoanele între 18 și 39 de ani care nu prezintă simptome beneficiază de o singură consultație preventivă la trei ani, cu mențiunea că “episodul de prevenție” poate cuprinde 1-2 consultații succesive și setul de investigații la frecvență recomandată pentru grupă de vârstă și sex. Pentru cei în vârstă de cel puțin 40 de ani, prevenirea poate conține 1-2 consultații succesive plus setul de investigații.
Episoadele anuale de îngrijire cronică înseamnă 1-2 consultații anuale, în medie, la medicul de familie pentru supravegherea evoluției bolii, un consult anual de specialitate, un set de explorări elective de 1-2 ori/an și prescrierea regulată a medicației.
Episodul de îngrijire acută
Noul pachet de bază definește și “episodul de îngrijire acută”, a cărui durată este de cel mult trei luni. Astfel, pentru probleme de sănătate nou apărute sau acutizările unor afecțiuni cunoscute, serviciile sunt detaliate în funcție de gradul de risc al pacientului.
La pacienții cu risc normal, sunt prevăzute 1-2 consultații la medicul de familie/episod, un bilet de trimitere la medicul specialist, 1-4 investigații paraclinice elective și prescriere de medicamente.
În cazul pacienților cu risc crescut (comorbidități, vârste extreme, categorii vulnerabile), în pachetul de bază sunt menționate 1-3 consultații la medicul de familie/episod, 1-2 bilete de trimitere la medicul specialist, 1-6 investigații paraclinice și prescriere de medicamente.
Consultațiile la domiciliu
În noul pachet de baza se face referire și la consultațiile la domiciliu. Acordate de către medicul de familie pacienților înscriși pe lista proprie, acestea sunt consultații oferite pacienților nedeplasabili și copiilor cu vârsta mai mică de un an, în timpul programului de lucru. Aceste consultații se acordă în limită a maxim 2 consultații/episod pentru un episod acut și maxim 3 consultații/an pentru un episod cronic.
Efectele noilor măsuri se vor simți în doi-trei ani
În privința fondurilor pentru pachetul de bază, Nicolăescu a spus că acesta “se va încadra în bugetul pe care România îl va avea”. “Pachetul va fi corelat cu alte măsuri organizatorice și administrative. E nevoie de o perioadă de timp, în care să pregătim sistemul sanitar românesc. Mă refer la faptul că trebuie să creștem responsabilitatea asistenței medicale primare și de ambulatoriu, trebuie să pregătim personalul medical pentru nouă abordare, vrem să avem mai multe întâlniri cu managerii de spitale în trimestrul I din 2014, că toată lumea să știe exact despre ce este vorba și să luăm toate acele măsuri de funcționare că introducerea pachetului să nu producă bulversări. După estimările noastre, efectele importante ale pachetului se vor simți în circa doi ani, doi ani și jumătate, poate chiar trei ani, dar sper că, la sfârșitul anului 2014, semne îmbucurătoare vom simți mai ales în medicină prespitalicească”, a adăugat el.
Reducerea costurilor din spitale
Nicolăescu a mai spus că, aplicate în mod corect, noile pachete vor putea să micșoreze costurile din spitale, ceea ce da speranța că în următorii trei ani vor putea fi actualizate tarifele pe care le practică spitalele în prezent și pe care le decontează casele județene de asigurări de sănătate, astfel încât în 2016 să se ajungă la decontarea “tarifelor reale”.
În opinia ministrului, în primul an al noului pachet de bază, între 5 și 10 la sută dintre pacienții care merg în spital vor putea fi tratați în ambulatoriu, urmând că procentul să urce, în 2016, spre 30-40 la sută.
