În România există peste 1500 de cazuri de tuberculoză chimiorezistentă, țara noastră ocupând locul întâi în UE și locul al cincilea în Regiunea Europa a OMS, alături de Rusia, Ucraina, Uzbekistan și Kazahstan. Metodele de diagnostic folosite în țară aparțin medicinii anilor 1930, în timp ce statele din jur – Bulgaria, Republia Moldova, Ucraina – au implementat deja diagnosticul prin biologie moleculară. >>>
Principala problemă a bolnavilor de tuberculoză este cea a diagnosticului de laborator care necesită un timp foarte îndelungat, afirmă Dorina Bănică, biolog și vicepreședinte al Asociației Române a Bolnavilor de Tuberculoză. „Stabilirea unui diagnostic complet poate dura între șase și opt săptămâni în România, în condițiile în care programul național se bazează pe cumpărarea mediilor de cultură. Metoda de diagnostic este aceeași cu cea folosită la nivelul anilor 1930, iar în condițiile în care au apărut metode de biologie moleculară prin care în câteva zile afli totul despre tulpina virusului respectiv, programul național de tuberculoză este de-a dreptul anacronic”, spune Dorina Bănică. Aceste metode de diagnostic, folosite frecvent în țările vestice, nu sunt implementate în România din cauza costurilor ridicate. „Ce înseamnă, însă, costuri ridicate, atunci când două milioane de euro pe an sunt risipiți pe acest diagnostic de laborator? Poți să tratezi pacientul trei luni de zile și să realizezi că, de fapt, are o tulpină rezistentă la antituberculoase. Pacientul care intră în această roată când este diagnosticat cu tuberculoză începe să primească tratament, peste două luni i se mai face o cultură, se vede dacă s-a negativat sau nu. I se face și o antibiogramă, la început redusă, apoi se mai așteaptă încă o lună” , spune Dorina Bănică.
Metodele de biologie moleculară, cu identificarea tulpinii specifice, costă între 400 și 600 de lei pentru fiecare caz. „Pe de altă parte, însă, medicamentele pentru tuberculoză costă mai mult de o sută de lei pe zi și este posibil ca, după două luni de zile să constatăm că am tratat bolnavul degeaba. Nuanțarea tratamentului este foarte importantă la această afecțiune și ar trebui tratată cu multă responsabilitate. Bine că Ministerul susține fertilizarea in-vitro, dar uită că tuberculoza poți să o iei și din autobuz”, afirmă Dorina Bănică.
Organizația Mondială a Sănătății a făcut recomandarea introducerii metodelor de diagnostic prin biologie moleculară, însă nu le poate impune. „Tuberculoza începe să capete proporții îngrijorătoare în România. În plus, această afecțiune este unul dintre factorii indicatori ai nivelului de trai al populației”, explică biologul Dorina Bănică.
Asociația Română a Bolnavilor de Tuberculoză a participat recent la congresul European Respiratory Society, unde s-a discutat și posibilitatea de accesare a unor fonduri europene pentru implementarea noilor metode de diagnostic în România. „Toată lumea este de acord că acestea trebuie introduse, dar nu vedem efecte concrete. Nu putem să rămânem la nivelul istoriei medicinii cu această boală care este destul de actuală”, afirmă dr. Marius Dumitru, președintele Asociației. Republica Moldova folosește de cel puțin zece ani aceste metode, în condițiile în care a primit o finanțare a programului TB din fonduri americane, iar Bugaria și Ucraina, unde incidența tuberculozei este, de asemenea, importantă, au început să introducă diagnosticul prin biologie moleculară. În Bulgaria, incidența tuberculozei este de 40 de cazuri la suta de mii, comparativ cu România, unde este de 90 de cazuri la suta de mii, potrivit dr. Dumitru.
Asociația Română a Bolnavilor de Tuberculoză va continua programul „Living Together, Breathing Together” care oferă pacienților suport în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul, precum și consultanță psihologică prin intermediul unor grupuri de pacienți care facilitează împărtășirea experienței, iar, în paralel, va desfășura o serie de acțiuni de lobby, pe plan intern, cât și internațional, a menționat președintele organizației.
În țară, potrivit datelor Asociației Române a Bolnavilor de Tuberculoză, trăiesc aproximativ 125.000 de bolnavi diagnosticați care elimină bacilul. Un pacient eliminator infectează zece indivizi, dintre care unul va dezvolta boala.
Aproximativ 778 de noi cazuri de tuberculoză apar anual în România, regimul național de evidență nefiind, însă, definitivat, a afirmat prof. univ. dr. Constantin Marica, Expert TB MDR al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). La nivel mondial, există 440.000 de bolnavi cu tuberculoză chimiorezistentă, dintre care aproximativ 10% nu au soluție medicală. Rata de mortalitate este de 7,1 la suta de mii, iar dintre decese 60% survin în cazul bolnavilor cronici fără soluție teraputică. <<<
