Stella Hanusz
Asociaţia Română de Cancer –Grupul Destine Comune
În România trăiesc 60.000 de persoane cu cancer la sân, aceasta fiind principala cauză de deces prin cancer la femei. Afecţiunea este depistată târziu din cauza lipsei de educaţie a populaţiei şi a unor programe naţionale de depistare precoce prin mamografie, ecografie sau examen clinic. Doar 13% din cazurile noi sunt diagnosticate în stadii incipiente, când tratamentul ar putea asigura o supravieţuire de 95%.
3.000 de femei mor anual din cauza cancerului la sân
În România, cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei. În fiecare an, 6.000 de femei se îmbolnăvesc şi 3.000 mor din cauza acestei afecţiuni, potrivit datelor SECS.
SECS, în parteneriat cu Fundaţia „Susan G. Komen for the Cure” din SUA a lansat în 2007 Iniţiativa Globală Susan G. Komen for the Cure pentru conştientizarea cancerului de sân, având ca scop crearea şi pregătirea unei reţele de membri activi în acest domeniu. Proiectul s-a derulat în judeţele Constanța, Cluj, Braşov, Mureş şi în municipiul Bucureşti.
In plus, medicii de familie care ar trebui să reprezinte nucleul activităţii de depistare precoce nu au abilităţile practice necesare pentru realizarea examinărilor clinice, potrivit Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) şi Asociaţiei Române de Cancer – Grupul Destine Comune, Mureş.
Cancer de sân la vârste tinere
Multe paciente nu merg la investigaţii pentru că se tem de aflarea diagnosticului, afirmă Stella Hanusz, reprezentanta Asociaţiei Române de Cancer – Grupul Destine Comune, partener al SECS pentru derularea în Tg. Mureş a unui program pilot de pregătire a medicilor de familie.
„Acum 20 de ani se vorbea despre această afecţiune doar la femei de peste 50 de ani, acum avem şi o d-ră de 17 ani bolnavă de cancer de sân şi femei tinere între 20 şi 30 de ani care trebuie să renunţe la prima sarcină pentru a-şi salva viaţa”, a menţionat Stella Hanusz. În plus, de cele mai multe ori, femeile din România operate de cancer la sân nu-şi pot permite cumpărarea unei proteze care costă aproximativ o sută de euro şi trebuie schimbată cam o dată la cinci ani. „Primim gratuit din străinătate proteze second-hand, prin fundaţii. Dar care este prestanţa României când peste tot – în Ungaria, Bulgaria, Polonia – femeilor care fac acest sacrificiu li se decontează protezarea, iar în ţara noastră, nu? ”, a spus reprezentanta asociaţiei de pacienţi. În absența unei proteze, apar diverse probleme medicale legate de lipsa greutăţii sânului, cum ar fi deformarea coloanei şi atrofierea musculaturii. „Sunt situaţii în care cel mai grozav cadou pe care o femeie şi-l poate face de ziua ei este să strângă bani pentru o ecografie sau o mamografie”, a afirmat Stella Hanusz.
Medicii de familie nu examinează pacientele
Informarea populaţiei cu privire la această afecţiune şi la posibilitatea de a o diagnostica timpuriu trebuie să înceapă de la medicul de familie, consideră reprezentanţii SECS şi ai Asociaţiei Române de Cancer – Grupul Destine Comune. „În general, examenul clinic al sânului nu este realizat în cadrul examinărilor medicale curente efectuate de medicii de familie în România, iar în cadrul examenlor de bilanţ nu sunt discutaţi factorii de risc şi măsurile pentru depistarea precoce”, a spus Carmen Suraianu, coordonator de proiect pentru SECS, cu ocazia unei mese rotunde dedicate acestei problematici. Una dintre cauze este faptul că medicii de familie nu au fost pregătiţi pentru aceste examinări şi nu deţin abilităţile practice necesare. „Medicii de familie se concentrează pe dobândirea de informaţii la nivel teoretic, însă când vine vorba de manevre simple care să salveze vieţi, nu sunt atât de bine pregătiţi”, a spus dr. Borbala Koo, directorul executiv al SECS.
Program pilot pentru medicii de familie
SECS și Asociaţia Română de Cancer – Grupul Destine Comune au derulat în 2007-2010 un program pilot în jud. Mureş prin care 180 de medici de familie au fost pregătiţi gratuit pentru a depistarea precoce a cancerului la sân. Finanţarea a fost asigurată de Fundaţia Susan G. Komen for the Cure.
În prezent, SECS îşi propune să extindă acest tip de cursuri în fiecare judeţ. „Nu ştim încă dacă vor fi gratuite. Pentru realizarea lor este nevoie de achiziţia unor mulaje pe care medicii să poată învăţa manevrele, care costă 1300 euro bucata”, a spus dr. Borbala Koo. Medicii de familie au nevoie să participe la acest gen de cursuri, a afirmat dr. Daciana Toma, reprezentantul Societăţii Naţionale de Medicină de Familie/Medicină Generală, estimând că interesul lor pentru atelierele de pregătire practică va fi ridicat, având în vedere importanţa problematicii.
