Pacienții pot verifica la Casele de Asigurări ce servicii medicale au fost raportate pe CNP-ul lor ca efectuate, a anunțat în prima sa conferință de presă Doru Bădescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), numit de Premierul Victor Ponta la sfârșitul lunii mai 2012.
De asemenea, ca măsuri cu efect imediat care să stopeze neregulile depistate, CNAS va verifica prin sondaj, lunar, veridicitatea serviciilor raportate ca fiind efectuate de furnizorii de servicii medicale. Din septembrie este analizat și Programul Național de Diabet Zaharat.
Începând din luna iulie, CNAS a făcut cinci sesizări la DNA, în urma unor verificări derulate de către Corpul de Control al Primului Ministru și de către Curtea de Conturi a României.
Prima sesizare, făcută în 18 iulie, se referă la activitatea CAS Iași, și privește raportarea unor servicii neefectuate de furnizori, raportate incorect ca servicii de urgență, sau raportate dar neefectuate, ca urmare a unor trimiteri între cabinete medicale ale aceluiași furnizor. De asemenea, au fost raportate investigații multiple la același pacient sau la tarife mai mari de 5 – 6 ori decât valoarea investigației.
O altă sesizare vizează Casa de Asigurări de Sănătate din București, unde s-au depistat servicii raportate dar neefectuate, rețete pe care au fost adăugate poziții noi față de rețeta originală, precum și nereguli legate de închirierea spațiilor de funcționare ale CASMB în perioada 2010-2012. Astfel, chiria pentru sediul central (str. Gh Țițeica) a fost de 1,1 milioane de euro, iar pentru cel din str. Matei Dumitru de 873 mii de euro.
În septembrie, o altă sesizare la DNA viza activitatea CASMB – neregulile incriminate se referă la neînregistrarea unor creanțe de 78 milioane lei constatate prin raportul de audit al Curții de Conturi, plăți fără prevederi bugetare, neinventarierea unor creanțe de 18,5 milioane de lei și a unor obligații de plată de 26,5 milioane lei. De asemenea, nu s-au aplicat măsurile de executare silită care ar fi trebui să fie luate pentru contribuții de aproape un milion de lei datorate de persoane fizice, care fuseseră constatate de verificări anterioare ale Curții de Conturi.
În 22 octombrie, CNAS a sesizat DNA privind neclaritățile legate de structura și costurile proiectul privind Cardul Electronic al Asiguratului. Astfel, este verificată licitația pentru atribuirea soluției informatice de implementare a cardului și interconectarea acestuia cu SIUI. Unul din aspectele investigate este faptul că terminalele (cititoare/inscriptoare) sistemului nu au fost incluse în proiectul inițial. Proiectul cardului de asigurat presupune cardul propriu-zis (CIP-ul în valoare de 25,4 milioane de euro și suportul de plastic în valoare de 5,3 milioane de euro), soluția informatică de interconectare cu SIUI, în valoare de 87,6 milioane lei, și valoarea estimată a terminalelor (cititoare-inscriptoare), de 4,5 milioane de euro (44.921 dispozitive x 100 euro).
Ultima sesizare la DNA, făcută pe 24 octombrie, vizează investiția în SIUI, ideea principală fiind că prin modul de contractare și derulare ale acestui proiect costurile au crescut cu 60%, de la 30 de milioane de euro inițial la 48,8 milioane de euro. De asemenea, costul serviciilor de instruire contractate pentru SIUI s-a ridicat la 11 milioane de euro.
