Legislația românească în domeniul transplantului nu se suprapune peste cea europeană, ceea ce ar putea pune în pericol funcționarea programului de transplant, a afirmat prof. Irinel Popescu, autorul primului transplant hepatic reușit din România, care a realizat astăzi, la Institutul Clinic Fundeni, cel de-al 56-lea transplant de ficat din 2012. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizate la Congresul Romtransplant care se desfășoară în perioada 26-29 septembrie la București.
“Trebuie să facem eforturi pentru ca programul de transplant să funcționeze în condițiile în care legislația nu este aliniată celei europene. Directivele europene sunt clare, traducerea lor este clară, legislația României trebuie doar adaptată pentru că, în prezent, acest fapt constituie o cauză de <<infringement>>. Până când legislația românească nu va fi superpozabilă celei europene, România este într-o situație precară din punct de vedere legislativ și acesta este un punct sensibil în orice program de transplant”, a spus prof. Irinel Popescu.
Croația, un model în transplant
Modelul croat este unul de succes, din punctul de vedere al activității de donare, a menționat prof. Irinel Popescu, adăugând că, în România, orașe cum sunt Oradea și Timișoara oferă un astfel de model de excelență. “În ultimele patru-cinci luni, toți donatorii au fost din aceste orașe. Colegii de acolo fac ceea ce ar trebui să facă – protocoalele sunt standardizate, ei parcurg toate etapele, anunță coordonatorii de transplant și arată că se poate”, a menționat prof. Irinel Popescu, adăugând că obiectivul este de 75-80 de operații de transplant până la finalul anului.
În România sunt patru donatori la un milion de locuitori, departe de media europeană de 20 de donatori la un milion. Dacă numărul de donatori ar crește, ar putea exista posibilitatea de a deschide noi centre, în condițiile în care există echipe de specialiști pregătite pentru a desfășura această activitate.
„Recent, s-a demarat un program de cooperare cu Republica Moldova.Ei și-au structurat legislația luând ca model legislația românească, iar la începutul lunii noiembrie, o delegație formată din prof. Irinel Popescu și dr. Carmen Pantiș va merge la Chișinău pentru a instrui anesteziștii moldoveni. Este primul pas concret după un an de zile de la înființarea Agenției de Transplant în Republica Moldova și sperăm că în continuare vom dezvolta un schimb eficient de organe și de pacienți din care toată lumea va avea de câștigat”, a spus dr. Victor Zota, coordonatorul național de transplant.
Transplantul de cord din România, pe linie moartă
Un subiect delicat este cel al transplanturilor de cord, cele mai puține realizate în România, domeniu scos pe linie moartă de decizia din martie 2011 a Guvernului de a desființa Institutul de BoliCardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș prin comasarea sa cu Spitalul Clinic de Urgență. A încetat astfel activitatea de transplant cardiac din țară, precum și chirurgia cardiacă la nou-născuți și sugari realizată la Târgu Mureș. „Ni s-a spus că se desființează Institutul și se unește cu spitalul pentru un mai bun management, însă Institutul avea zero datorii, Spitalul Clinic Județean Tg. Mureș avea 700 de miliarde vechi. De la 1 octombrie nici o urgență cardiacă de copil sau nou-născut nu se mai poate opera la Tg. Mureș pentru că nu mai există condiții”, a spus prof. Radu Deac, autorul primului transplant de inima din România si cel care a pus bazele Institutului.
„Aprovizionarea este un dezastru.La transplant, pe primele șase luni ale anului nu se cumpărase nici un reactiv cu care se face testarea histocompatibilității la transplantați. Bani au fost, programul de transplant e finanțat, însă nu s-a putut face nici un transplant. Înainte de 2011, în anii cu activitatea cea mai intensă, realizam șase-șapte transplanturi pe an, în condițiile în care nu prea existau donatori. Acum, au plecat asistente și în spitale din țară, și în străinătate, de la 1 octombrie pleacă cei doi anesteziști de la transplant și un medic cardiolog pediatru. Acestea sunt consecințele reformei în spitale. Copiii cu malformații cardiace nu mai pot fi operați în România. Unii merg în străinătate – în 2010 șase copii au fost operați în străinătate și nu îmi vine să cred cât s-a plătit pentru acești copii – 6 milioane de euro. Cu acești bani se făcea o unitate nouă utilată complet”, a spus prof. Deac.
Examenul European de Transplant, la București
La finalul acestei săptămâni, în cadrul Romtransplant, se organizează pentru prima dată la București și pentru a doua oară în Europa Examenul European de Transplant, ediția anterioară fiind găzduită de Glasgow în 2011. Din comisie vor face parte prof. Irinel Popescu și prof. Mihai Lucan, șeful programului de transplant renal din cadrul Institutului de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, marcându-se astfel integrarea transplantului românesc în rețeaua europeană de transplant.
Candidații la Examenul European de transplant vin din întreaga lume – în afară de Europa, din America de Sud, America de Nord și Asia – dar există și trei candidați din România, toți din echipa de transplant de ficat a prof. Irinel Popescu. Pentru a putea fi admiși la acest examen, candidații trebuie să fi realizat personal un număr de zece transplanturi.
La Congresul Romtransplant va fi prezent și prof. dr. Vassilios Papalois (Spitalul Hammersmith Londra), figură emblematică a transplantului european care a pus bazele Comisiei de Transplant a Uniunii Europene a Medicilor Specialiști.
Obținerea Diplomei Europene de Transplant le permite titularilor să profeseze în această disciplină, dar și să obțină o poziție în structurile europene de transplant.
