Reuniunea Federației Europene a Academiilor de Medicină (FEAM) de la București a avut două subiecte principale: “O singură sănătate – umană, animală și a platelor” și viitorul cercetării în sănătate, în perspectiva cadrului în care se desfășoară studiile clinice.
Reuniunea de primăvară a Federației Europene a Academiilor de Medicină (FEAM) a adus la București specialiști din întreaga Europă. Între subiectele abordate se află cel privind “o singură sănătate”, o modalitate de a privi sănătatea omului, a animalelor și a plantelor într-un context global. De ce acest subiect, aparent inedit?
România a fost printre primele state din Europa care a derulat cercetări de medicină comparativă – și îl menționez aici pe prof. Nicolae Manolescu, care va susține o prezentare pe acest subiect – medicina comparativă fiind un element cheie pentru conceptul “one health – o singură sănătate”. Avem și perspectiva Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, prezentată de dr. Franck Berthe, șeful Diviziei pentru sănătatea animalelor și plantelor. Conceptul o singură sănătate e cu atât mai important în condițiile în care vedem rapiditatea cu care se pot propaga în societatea modernă unele zoonoze, epidemii, care pot deveni ușor pandemii – și aici avem exemplul virusului gripei aviare. Genomica se află iar la interfața între medicina animală și cea umană, iar sănătatea mediului înconjurător se pare că are o influență importantă în unele cazuri de cancer. Există lucrări, prelegeri ale specialiștilor din importante centre de cercetare din Europa care fundamentează aceste subiecte.
În acest context de “sănătate globală” poate fi pus și subiectul organismelor modificate genetic. E un subiect controversat de mult timp, care pune în balanță interesele comerciale firești ale agricultorilor – recolte cât mai mari și plante rezistente – , cu temerile oamenilor privind manipulările genetice și cu efectele pe care le-ar putea avea consumul plantelor modificate genetic. Care este opinia specialiștilor, a oamenilor de știință pe acest subiect?
În luna martie, la o Conferință organizată de Academia Ungară de Științe și EASAC – Consiliul Științific Consultativ al Academiilor Europene, la care am participat din partea ASM, prof. Ian CRUTE, un cercetător britanic (Chief Scientist, Agriculture and Horticulture Development Board, Rothamsted, UK) a prezentat foarte argumentat și convingător utilitatea plantelor modificate genetic. Opinia oamenilor de știință specializați în acest domeniu, la acest moment, este că nu există un pericol pentru om să consume organisme modificate genetic.
În ce măsură apreciați că opinia lumii științifice/ academice este cunoscută de decidenți și de publicul larg și dacă, eventual, este luată în calcul la fundamentarea unor decizii?
Reuniunea de la Budapesta a avut ca subiect chiar acest lucru, consilerea științifică a factorilor de decizie politică. În prelegerea sa, dr. Louise Ball (GMO Science and Regulation, UK Department for Environment Food and Rural Affairs – DEFRA), a prezentat în detaliu exemple concrete de contribuții încununate de succes ale oamenilor de știință din Marea Britanie la luarea unor decizii politice privind plantele modificate genetic de interes economic – porumb, grâu, soia. Ea chiar a apreciat politica Comisiei Europene și a Parlamentului European privind organimele modificate genetic ca „populistă și neștiințifică”. Ba chiar s-a declarat dispusă să contribuie la modificarea opticii actuale la nivel European privind organismele modificate genetic. Cercetările încă nu și-au spus ultimul cuvânt în acest domeniu și vom vedea ce ne rezervă viitorul. Oricum, organismele modificate genetic pot fi, se pare, o soluție pentru a hrăni populația în creștere a planetei.
