Sunteți coordonator al Centrului de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare din cadrul IUBCV “Prof. C.C. Iliescu”. Cum și când a fost înființat?
Centrul de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare din cadrul IUBCV “Prof. C.C. Iliescu” este primul centru de expertiză acreditat în 2016 în domeniul cardiologiei în România, în cadrul Planului Național destinat Bolilor Rare. Această recunoaștere a venit în urma preocupării mai vechi a echipei Institutului pentru acest tip de patologii, îmbinată cu expertiza noastră în imagistica multimodală. Încă din 2016 am devenit și membri ai rețelei europene GUARD-Heart dedicată bolilor cardiovasculare rare și de joasă prevalență. Specializarea noastră în cadrul rețelei este în mod special în zona cardiomiopatiilor familiale sau non-familiale.
Prin ce se evidențiază astăzi activitatea centrului?
Având în baza de date a Centrului peste 1500 de pacienți cu extrem de variate diagnostice cardiovasculare genetice sau nongenetice, expertiza noastră cuprinde atât cardiomiopatii (hipertrofică, dilatativă, aritmogenă, fenocopii ale acestora), cât și aortopatii (boala Marfan, sindrom Ehlers Danlos etc.), alte boli vasculare genetice (boala Rendu Osler), cât și canalopatii (sindrom de QT lung sau Brugada). În acești aproape zece ani, adresabilitatea și capacitatea de depistare a acestor diagnostice a crescut atât de mult încât zi de zi primim pacienți cu astfel de patologii din întreaga țară. Un rol important îl are și conștientizarea importanței screeningului familial, care permite depistarea cazurilor din familie, de multe ori în etape mai precoce ale bolii.
Care sunt cele mai importante realizări ale centrului în acești ani?
Probabil că cea mai importantă realizare este că în urma demersurilor întreprinse alături de colegii geneticieni din mai multe centre academice am reușit să introducem testarea genetică în Contractul Cadru al CNAS. Începând din 2023 putem oferi rambursat de către CNAS, prin spitalizare de zi, testarea genetică pacienților cu suspiciune înaltă de boală ereditară. Organizăm anual Cursul de Boli Cardiovasculare Ereditare, cu un rol formativ extraordinar, astfel încât educația medicală în domeniu să crească recunoașterea acestui tip de patologii.
În 2019 am organizat prima întâlnire pentru pacienții cu boli cardiace genetice, și ca rezultat s-a născut mai târziu Asociația Cardiogen a pacienților cu boli cardiace genetice. Împreună am putut face diverse demersuri și activități destinate pacienților.
Iar în 2025 lucrurile merg înainte și ținta principală o reprezintă dezvoltarea rețelei naționale de centre de expertiză pentru boli cardiovasculare genetice rare. Astfel, centre din Timișoara, Craiova, Cluj, Iași fac deja demersuri în această direcție, formalizând o colaborare deja existentă în beneficiul pacienților.
Ce rol are colaborarea interdisciplinară în diagnosticul bolilor cardiovasculare genetice?
Și în domeniul bolilor rare colaborarea multidisciplinară e esențială. Mă gândesc la aportul esențial al medicilor geneticieni, cu care ne sfătuim asupra alegerii testelor potrivite și care efectuează consiliere genetică pre- și post-testare. Imagistica cardiovasculară multimodală e esențială în diagnostic, astfel încât colaborarea cu medicii radiologi și de medicină nucleară este cotidiană. Unele patologii au implicare sistemică. Astfel, boala Fabry afectează în egală măsură inima, rinichii și sistemul nervos, putând implica și ochii, sfera ORL, sistemul digestiv. Amiloidoza este o boală sistemică, în forma sa AL o boală hematologică cu tratament specific, și în toate formele poate afecta sistemul nervos periferic și autonom, sistemul digestiv și nu numai. Astfel, o bună colaborare între specialiști este esențială.
Care sunt beneficiile colaborărilor internaționale?
Expertiza se construiește în timp, iar multe țări occidentale au avantajul că, prin avansul științific și tehnologic, prin finanțarea mult mai bună a cercetării și sănătății, să fie înaintea noastră în domeniul bolilor cardiovasculare ereditare. Astfel, faptul că Centrul de Expertiză este membru al rețelei europene dedicate GUARD-HEART ne permite să solicităm opinii pentru pacienții noștri organizat, numit CPMS (Clinical Patient Management System). Putem participa la registre de boli rare, uneori țintite pentru anumite gene sau mutații, dând astfel forța punerii laolaltă de cazuri altfel excepționale. Chiar coordonăm un registru european dedicat mutațiilor în gena FHL1. Bineînțeles că astfel de colaborări pot conduce la elaborarea de studii multicentrice sau de documente de consens. Atât datorită recunoașterii expertizei centrului nostru, cât și a colaborărilor internaționale, am fost coautor al primului ghid al Societății Europene de Cardiologie dedicat managementului cardiomiopatiilor publicat în 2023, fiind și membru al unor echipe dedicate cardiomiopatiilor și amiloidozei în cadrul Heart Failure Association din ESC.
Cardiomiopatia hipertrofică, amiloidoza și hipercolesterolemia familială sunt doar câteva dintre bolile tratate în Centrul de Expertiză. De ce e importantă diagnosticarea precoce?
Urmărim peste 800 de pacienți cu CMH (o boală ereditară mai puțin rară comparativ cu altele), aproape 200 de cazuri de amiloidoză cardiacă (AL și ATTR în mod esențial) și mai multe cazuri de hipercolesterolemie familială dovedită genetic, iar toate acestea reprezintă doar o parte dintre patologiile de care ne ocupăm. Depistarea precoce asigură șansa unui tratament la timp. A evitării, unde este cazul, a riscurilor: de exemplu, implantare de defibrilator cardiac în prevenția primară a morții subite cardiace în CMH, introducerea precoce a terapiilor amiloidozei AL (o urgență hemato-oncologică) sau ATTR (în ambele cazuri dovedit fiind că terapia precoce ameliorează prognosticul). Noțiunea că o hipercolesterolemie este familială conduce la încadrarea pacienților în categoria de risc mare sau foarte mare independent de vârstă, astfel stimulând introducerea precoce a unei terapii cu ținte stricte.
În ce măsură există acces la tratament și îngrijire de calitate pentru pacienții diagnosticați?
Terapia bolilor cardiovasculare ereditare a progresat enorm în ultimii ani. În cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, alături de miomectomie și ablația septală cu alcool, avem acum acces la inhibitorii de miozină. În amiloidoza cardiacă există tratamente foarte moderne și eficiente atât pentru AL, cât și pentru ATTR. În hipercolesterolemie există hipolipemiante noi care, adăugate la statine și ezetimibe, pot conduce la o scădere spectaculoasă a LDL. Multe dintre aceste medicamente au intrat în peisajul terapeutic în ultimii 5-10 ani, deci trăim vremuri extrem de interesante pentru pacienții noștri.
În cadrul conferinței “Pompează Viață #CardiomiopatiaContează”, spuneați că țara noastră ar putea avea peste 60.000 de pacienți cu cardiomiopatii. Ce puteți spune despre amiloidoză?
Pentru anumite cardiomiopatii avem date mai riguroase de prevalență, de exemplu 1:250-1:500 pentru CMH, de aici o estimare de 60.000 de cazuri de CMH în populație. Pentru alte cardiomiopatii nu avem astfel de date și nu putem extrapola. În plus, amiloidoza are prevalențe diverse în diverse zone geografice ale lumii, existând mutații fondatoare în anumite zone pentru formele ereditare, sau număr mai mare de pacienți cu ATTRwt dacă vârsta medie de supraviețuire este mai înaintată.
Există condiții pentru o diagnosticare precoce a amiloidozei cardiace la nivel național?
În 2025 putem spune că există în mare măsură condițiile necesare. Majoritatea ecocardiografiilor se fac folosind aparate ce dispun de tehnologie avansată în studiul deformării miocardice. Există un număr destul de mare de centre dedicate RM cardiac, chiar și în cadrul câtorva spitale, deși este loc pentru o dezvoltare mult mai importantă. Chiar și numărul de laboratoare de medicină nucleară cu capabilități de a efectua scintgrafie cu bifosfonați a crescut. Analizele de laborator pentru amiloidoza AL (imunolectroforeza proteinelor serice și urinare, dozarea de lanțuri kappa și lambda) se pot efectua în multe laboratoare, iar testarea genetică pentru secvențierea genei TTR este disponibilă. Sigur că pentru un diagnostic corect, mai ales precoce, este nevoie în primul rând să te gândești la această posibilitate, și ca urmare educația medicală, conștientizarea sunt chei esențiale. De aici și necesitatea unor materiale cum sunt cele din acest număr al revistei Medica Academica. O bună colaborare cu hematologii este esențială, echipele multidisciplinare fiind o necesitate în condițiile în care amiloidoza AL este ceva mai frecventă decât forma ATTR. Accesul la studii anatomo-patologice de bună calitate, inclusiv cu imunohistochimie și ideal cu acces la studii de proteomică, reprezintă o verigă slabă, nefiind bine reprezentat în toată țara.
Având în vedere că amiloidoza necesită o abordare multidisciplinară, în ce condiții se poate îmbunătăți prognosticul pacientului?
Acest număr al Medica Academica a pus laolaltă considerente teoretice și cazuri clinice care răspund detaliat acestor întrebări. Îmbunătățirea prognosticului depinde direct de diagnosticul precoce, la care contribuie atât tehnologia modernă de diagnostic, cât și educația pentru (re)cunoașterea bolii.
România este pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile și pe locul 3 la cea din cauze prevenibile. În ce măsură ar putea contribui prevenția și diagnosticul precoce la îmbunătățirea situației?
Singura modalitate de a nu ne afla la finalul tuturor statisticilor europene privind sănătatea este finanțarea. Țările unde supraviețuirea e lungă și mortalitatea prin cauze prevenibile sau tratabilă este mică sunt aceleași țări unde procentul din PIB alocat sănătății este cel mai mare și unde există cercetare medicală bine finanțată. În ultimii 30 de ani nu a fost niciodată cazul României, din păcate… Progresul a venit dinspre medici, din dorinta acestora, a noastră, a tuturor, de a învăța și aplica în România ceea ce știm că este disponibil.
Ce proiecte aveți pentru viitor?
Avem în derulare mai multe proiecte de cercetare câștigate în competiții. Două se adresează pacienților diagnosticați la vârstă tânără cu CMD genetice, într-unul lucrând alături de o echipă de bioingineri pentru a încorpora inteligența artificială în diagnosticul imagistic cu viza genetică al acestor pacienți. Facem parte din registre internaționale, de exemplu consorțiul DSPerados dedicat cardiomiopatiei aritmogene prin mutații în gena desmoplakinei.
Unul dintre marile proiecte ale centrului este dezvoltarea implementării geneticii în diagnosticul etiologic al stopului cardiorespirator și respectiv după moartea subită cardiacă în cadrul autopsiei moleculare. Este o arie neacoperită în România, cu impact social și medical extrem de important. Avem șansa să fim parte a marelui consorțiu de cercetare ROGEN, care creează premisele finanțării unor proiecte ambițioase ce includ testarea genetică.
Ce mesaj transmiteți tinerilor care doresc să facă cercetare medicală în România?
Am invitat proactiv tineri cardiologi în formare să se alăture echipei Centrului de Expertiză pentru Boli Cardiovasculare Genetice Rare din IUBCV în stagii de aprofundare din cadrul rezidențiatului. E o primă ocazie de a cunoaște această arie și de a vedea ce cale doresc să urmeze. Pentru toți a fost o oportunitate de a-și desăvârși educația, având șansa de a participa direct la diagnosticul și îngrijirea a peste 100 de pacienți cu boli genetice. În plus, unii dintre ei ni s-au alăturat pe termen mai lung, au fost implicați în proiecte de cercetare și studii doctorale.
Avem mereu ușa deschisă și suntem bucuroși să simțim efervescența unei echipe tinere și active!
