Medicii de laborator cer de la noua lege a sănătăţii realizarea unei reforme distincte în domeniul medicinei de laborator, dat fiind că laboratoarele de analize medicale se confruntă în prezent cu multe probleme de natură administrativă, profesională şi legală.
Una dintre probleme este legată de personal, în condiţiile în care acum zece ani au fost desfiinţate şcolile post-liceale de trei ani cu specific de laborator. În prezent, asistenţii medicali cu şcoli post-liceale obţin competenţa de laborator după şase luni de activitate în laborator, însă acest mod de echivalare nu este complet, consideră Societatea Română a Medicilor de Laborator (SRML). În ceea ce priveşte cadrele superioare, SRML subliniază că medicina de laborator este o specialitate bine definită, care nu poate fi echivalată cu nicio altă formă de învăţământ superior. În statele din Uniunea Europeană, statutul personalului superior din medicina de laborator este foarte bine definit.
O problemă cu care se confruntă medicii de laborator se referă la recunoaşterea diplomei de medic de laborator în UE, după echivalarea lor la Ministerul Sănătăţii. Pentru obţinerea Diplomei de Specialist European în medicina de laborator este necesară înscrierea în Registrul de evidenţă europeană EC-4, care cuprinde în prezent peste 2300 de practicanţi din 20 de ţări din UE.
20 de ani de SRML
Societatea Română a Medicilor de Laborator a împlinit în acest an 20 de ani de la înfiinţare, eveniment aniversat în cadrul Congresului Naţional de Medicină de Laborator care a avut loc în perioada 10 – 12 octombrie la Bucureşti. Cu acest prilej, SRML a demonstrat echivalenţa standardelor între Registrul naţional şi Registrul de evidenţă europeană EC-4.
În vederea recunoaşterii Diplomelor de Specialişti de Laborator în toate ţările UE, Comisiile speciale pe probleme de laborator de la nivelul Ministerului Sănătăţii vor trebui să aibă în vedere uniformizarea învăţământului de laborator cu standardele UE, Politica de privatizare a laboratorului clinic, standardizarea metodelor de analiză în laborator şi managementul laboratorului clinic modern.
Tema Congresului a fost „Laboratorul medical în sistemul de sănătate”. Cu acelaşi prilej au avut loc şi al 8-lea Congres Naţional al Asistenţilor Medicali de Laborator, al 7-lea Simpozion de Imunopatologie, al 3-lea Simpozion Naţional de Monitorizare a Tratamentului şi Toxicologie Clinică şi a 2-a Conferinţă Naţională „Plasmafereza terapeutică”.
Între subiectele dezbătute s-au numărat Laboratorul în lupta cu cancerul, Rolul laboratorului în stabilirea diagnosticului de boli infecţioase şi hepatite, Tabloul lipidic între valori ideale şi realitatea de azi, precum şi subiecte de genetică medicală, dezbătute de Societatea Română de Genetică Medicală, între care: Biologia moleculară în diagnosticul clinic, Analizarea secvenţelor de ADN sau ARN cu identificarea agentilor patogeni, Identificarea unor mutaţii la nivelul genomului uman în bolile maligne sau diferenţierea între gene înrudite – aspect esenţial în cazul transplanturilor.
