Peste 25% dintre femeile active profesional, din mediul urban nu au efectuat un control pentru prevenirea cancerului la sân – este concluzia unui studiu publicat de Asociația CREDU, un ONG care activează în domeniul promovării educației pentru sănătate și dezvoltării de intervenții bazate pe dovezi în sănătatea publică. Alte concluzii ale studiului au arătat că 27.4% dintre femei nu au fost niciodată la un control pentru sănătatea sânilor, în ciuda accesului la informație și servicii, iar 67% nu discută cu nimeni despre faptul că amână investigațiile — semn al unei izolări emoționale și sociale în jurul prevenției. Doar 28.3% dintre femei fac controale regulate, iar 39.8% au fost la investigații abia în 2024, semnalând o activare recentă, dar insuficient structurată. 60% dintre participantele la studiu au mers la control din proprie inițiativă, nu din recomandarea medicului — indicând o lipsă de sprijin sistematic și 75% consideră costurile o barieră majoră.
Studiul a fost realizat online pe 555 de femei din România cu scopul de a înțelege de ce prevenția este, în practică, greu de urmat, chiar și de către cele mai informate segmente ale populației, se menționează într-un comunicat de presă. Cercetarea a fost centrată pe un segment strategic de populație: femeile cu vârste între 31 și 60 de ani, active profesional, preponderent din mediul urban, cu acces digital și nivel de educație cel puțin mediu. Alegerea nu a fost întâmplătoare: dacă prevenția întâmpină obstacole semnificative chiar în rândul acestui grup, este foarte probabil ca dificultățile să fie mai profunde, legate de coerența intervențiilor, claritatea traseelor de sănătate și sprijinul real oferit în luarea deciziilor medicale, se menționează în comunicatul de presă respectiv.
„Studiul ne arată că femeile nu spun «nu» prevenției, ci mai degrabă «nu știu cum», «nu e clar», «nu e momentul», nu pentru că nu le pasă, ci pentru că parcursul e încă neclar, fragmentat și adesea perceput ca inaccesibil. Nu e vorba de indiferență, ci de confuzie și lipsă de sprijin practic. Multe femei nu primesc îndrumări clare și empatice, iar traseul până la investigație rămâne neclar. Avem nevoie de o nouă cultură a prevenției: una care nu se limitează la informare generală, ci care asigură trasee clare către investigații, sprijin din partea medicilor și mesaje adaptate realității femeilor – simple, repetitive și de încredere”, consideră Oana Voicu, președinta Asociației CREDU.
Alte date relevante din cercetare arată că 81.6% dintre femei au încredere în ginecologi/oncologi, dar doar 36.3% în medicii de familie, care ar trebui să joace un rol esențial în prevenție; 62.3% consideră foarte utile SMS-urile de reamintire, 49.7% ar dori newslettere lunare, iar 44.7% spun că poveștile reale le-ar ajuta să ia decizia de a merge la control. Caravanele mobile sunt apreciate, dar nu suficiente: femeile cer programări online simple, investigații decontate, spații de consiliere psihologică și sprijin comunitar.
Studiul include și o cartografiere detaliată a barierelor psihologice și logistice: de la teama de diagnostic la lipsa de empatie, programări greoaie și lipsa unei culturi a conversației despre sănătatea sânilor.
Studiul a fost realizat în cadrul programului „Tu ai făcut investigațiile la sân anul acesta?” (ediția a II-a), o inițiativă de informare, acțiune și solidaritate pentru prevenția cancerului mamar în România. Pe lângă datele cantitative, cercetarea a inclus și o analiză calitativă extinsă, cu peste 300 de mărturii emoționante din partea femeilor privind teama, rușinea, lipsa de îndrumare și dorința de schimbare.