Mecanismele prin care sunt finanțați furnizorii publici și cei privați de servicii medicale rămân diferite, ceea ce generează inechități între furnizori și afectează condițiile unei competiții bazate pe performanță, arată un studiu realizat de o echipă a Academiei de Studii Economice din București, solicitat de PALMED, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private. În 2025, spitalele private au totalizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, aproape 40% din totalul național, a indicat cercetarea.
Studiul arată că, în cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influențele salariale, acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, independent de volumul serviciilor prestate. Acest mecanism creează o „inechitate între furnizori”, deoarece spitalele private nu beneficiază de el, iar pentru aceleași servicii medicale spitalele publice ajung să primească o finanțare totală semnificativ mai mare.
În 2025, transferurile din FNUASS destinate influențelor salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, depășind cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale din spitalele publice. Studiul arată, de asemenea, că valoarea acestor transferuri crește independent de volumul serviciilor prestate și nu este legată de performanța sau activitatea medicală.
„Sectorul public și cel privat sunt complementare. Avem nevoie ca ambele să performeze. Dar performanța este stimulată atunci când există o competiție corectă, iar asta presupune reguli unitare. Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficiență și capacitatea de a răspunde nevoilor pacienților, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanțare. E bine că există studii, e bine că se realizează dezbateri și mese rotunde, dar acestea trebuie urmate de acțiune. Îmbătrânim la masa dezbaterilor așteptând măsurile care să asigure stabilitate și predictibilitate. Iar când ajungem la concluzii, de prea multe ori o luăm de la capăt pentru că se schimbă guvernul”, a atras atenția Cristian Hotoboc, președintele PALMED, la evenimentul de lansare a studiului.
Problema de fond este legată de modul în care este construită finanțarea serviciilor medicale. Studiul arată că tarifele decontate în prezent de CNAS pentru serviciile spitalicești sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale ale îngrijirilor atât în sectorul public, cât și în cel privat. Diferența este că, în cazul spitalelor publice, deficitul este compensat prin influențe salariale și alte surse suplimentare de finanțare, în timp ce furnizorii privați nu beneficiază de aceleași mecanisme.
Această situație are consecințe inclusiv asupra pacienților. Studiul arată că insuficiența tarifelor și absența mecanismelor suplimentare de finanțare în sectorul privat explică, cel puțin parțial, necesitatea contribuției personale achitate de pacient pentru acoperirea diferenței dintre suma decontată de CNAS și costul serviciului medical.
Studiul propune și o soluție: recalcularea tarifelor decontate pentru serviciile spitalicești astfel încât acestea să includă costul real al serviciului, inclusiv componenta salarială, concomitent cu eliminarea graduală a mecanismului separat al influențelor salariale. Raportul indică o perioadă de tranziție de 3-4 ani.
PALMED susține principiul unei finanțări transparente, construite pornind de la costul real al serviciului medical și aplicate după aceleași reguli furnizorilor aflați în relație contractuală cu CNAS.
„Cerem ca finanțarea să reflecte costul real al serviciului medical și să respecte aceleași principii, indiferent cine îl furnizează. Sectorul public și cel privat trebuie să concureze prin calitate, eficiență și rezultate. Câștigătorul unei astfel de competiții trebuie să fie pacientul”, a concluzionat Cristian Hotoboc.
Datele privind evoluția cheltuielilor între 2023 și 2025 trebuie puse în relație cu serviciile furnizate și cu rezultatele obținute pentru pacienți. O analiză completă a performanței sistemului trebuie să urmărească nu doar cât cheltuiește fiecare furnizor, ci și ce rezultate generează aceste resurse, atrage atenția PALMED.
Timpul de așteptare, accesul teritorial, costul raportat la complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor, rezultatele clinice și experiența pacienților ar trebui să devină indicatori prin care contribuția furnizorilor este evaluată comparabil și transparent. Progresul real în sănătate se măsoară prin acces mai bun, îngrijiri de calitate și rezultate pentru pacienți. Acestea trebuie să devină criterii centrale în evaluarea performanței furnizorilor și a modului în care sunt utilizate resursele sistemului medical, transmite organizația printr-un comunicat de presă.
