În trimestrul patru al anului 2014 taxa clawback s-a ridicat la un sfert din vânzările medicamentelor, însemnând o creștere a nivelului taxelor plătite de industrie cu încă 25%, după ce în aceeași perioadă a anului 2013 s-a înregistrat o creștere cu o treime, avertizează Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Local American Working Group (LAWG). Per total, în cei doi ani, taxa clawback a crescut cu 67%, iar asociațiile de producători afirmă că această creștere nu poate fi sustenabilă în nicio ramură economică și încalcă principiile unei fiscalităţi echilibrate.
,,În ultimii doi ani, am finanţat bugetul sănătăţii cu aproape 1 miliard de dolari numai prin taxa clawback. Anunţată iniţial ca fiind o măsură provizorie, aceasta a ajuns să fie singurul mecanism prin care autorităţile acoperă deficitul istoric din sistemul de sănătate. Am ajuns să plătim statului 50% din cifra de afaceri a industriei (taxa clawback şi celelalte contribuţii), o sumă de neimaginat pentru orice altă industrie. Un mecanism care poate fi sustenabil şi echitabil constă în calcularea şi aplicarea taxei clawback pentru fiecare companie în parte. În acelaşi timp, este imperios necesar să se aloce un buget mai mare pentru medicamente care să acopere necesităţile reale de tratament ale pacienţilor.
Sistemul de sănătate românesc este subfinanţat şi de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor actorilor implicaţi. Împreună putem adopta o Strategie Naţională care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului de sănătate pentru a atinge media europeană în următorii trei ani. Pentru acest lucru avem nevoie de 6% din PIB pentru sănătate”, a declarat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al ARPIM.
Potrivit unui comunicat de presă, ARPIM şi LAWG solicită actualizarea valorii bugetului de referinţă pentru taxa clawback, mai exact suplimentarea bugetului trimestrial aprobat cu 150 milioane lei, precum și eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciştilor în calcularea taxei clawback și excluderea din calculul taxei a produselor achiziţionate de spitale și a celor achiziționate de Ministerul Sănătății prin licitație națională.
Un studiu independent, Euro Health Consumer Index, plasează România printre ultimele ţări din Europa la capitol sănătate, pe un trend descrescător încă din anul 2006, a subliniat Gabor Sztaniszlav, Preşedinte al LAWG care a adăugat că pacienţii români continuă să nu aibă acces la medicamente inovatoare, iar taxa clawback ameninţă şi accesul acestora la medicamente deja incluse pe lista de compensate şi gratuite.
O mai mare vizibilitate a mecanismului de calcul al taxei clawback astfel încât să poată creşte şi nivelul de predictibilitate din sistem este, de asemenea, necesară, însă orice schimbare a mecanismului actual nu va rezolva problema, fiind necesar ca bugetul alocat să fie finanțat imediat, a explicat Gabor Sztaniszlav.
