Aproape 10% dintre copiii din România sunt expusi riscului de a dezvolta tulburări de respirație în timpul somnului, potrivit unui studiu realizat de Asociația pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți.
“În ultimii 50 de ani, s-au făcut progrese importante în înțelegerea, atât a cauzelor, a consecințelor, cât și a simptomelor sindromului de apnee în somn de tip obstructiv, somnolența fiind un simptom clasic la adulți pentru lipsa unui somn de calitate. Comparativ cu adulții cu SASO, copiii care nu dorm bine sunt mult mai rari somnolenţi, ei sunt, mai degrabă, hiperactivi, agitaţi, pot prezenta dificultăţi școlare şi de învăţare. Pe termen lung, apneea în somn poate duce la complicații severe cardiovasculare, respiratorii și metabolice”, declară Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie.
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv la copii poate determina probleme de creștere în greutate, atât obezitate, cât și stagnare ponderală, poate avea efecte de deprimare a sistemului imun cu infecții respiratorii frecvente și otite recurente.
“Atunci când, la investigațiile din timpul somnului, respectiv poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia, observi opriri frecvente ale respirației cu durata de peste 10-15 secunde, însoțite de scăderi ale oxigenului, mult sub valoarea normală, este momentul în care știi că această afecțiune este reală și, nu de puține ori, chiar foarte severă”, declară dr. Mihaela Oros, Președintele Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți.
Printre simptomele sindromului de apnee în somn, în timpul nopții, se numără sforăitul, somn agitat, coșmaruri, transpiraţii, enurezis, iar pe parcursul zilei, somnolenţa este un simptom important la adulţi, fiind, însă, mai rară la copii. Spre deosebire de adulţi, somnolenţa la copii poate să nu fie caracterizată prin oboseală, reprize de căscat, ci prin iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria, învățarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute).
Studiul a fost realizat în colaborare cu Insitutul de Cercetare Gfk România, pe un eșantion de 1272 respondenți, în luna ianuarie 2015.