România a pierdut 4,5 milioane de oameni, trimiși la export pe banii lor, ba chiar să le fie sprijin celor rămași acasă, în țară. Nimeni nu se sinchisește. Generații de medici au plecat pe-afară, unii au făcut cariere de succes și sunt acum sprijin celor de-aici, pe care îi ajută. Cei care au mai rămas au rețeaua lor de sprijin pe‑afară, pentru că sângele apă nu se face, cel puțin nu într-o generație. Chiar dacă nu sunt neapărat în lumina reflectoarelor, ei fac, mișcă, schimbă lucrurile. Își sună rețeaua ca să rezolve un pacient român.
Indicatorii care ne plasau în coada Europei sunt tot pe-acolo, de ani de zile nu reușim să-i mișcăm. Chiar dacă au fost mai mulți sau mai puțini bani la sănătate. Nimeni nu se sinchisește.
Am recitit câteva editoriale pe care le scriam în urmă cu câțiva ani, acum peste 50 de numere. Sunt perfect valabile, chiar dacă a trecut timp de ordinul anilor, și aveam impresia că scriu doar “la zi”. De unde să știu că scrierile pe sănătate sunt perene, atunci când este vorba de starea sănătății în România, pentru că miniștrii și cabinetele se succed, dar problemele rămân. Și rămân pentru că nu ne interesează să le rezolvăm, ci să le folosim. Politic. Pardon, nu trebuia să scriu la persoana I singular, tocmai am căzut în plasa culpabilizării colective prin care suntem, încontinuu, manipulați. Așadar, reiau: Problemele rămân pentru că pe politicieni nu îi interesează să le rezolve, ci să se folosească de ele.
Toate știrile bune sunt anunțate de capii politicii, pentru că, nu-i așa, cel care dă veștile bune e acoperit cu aur, iar cel care dă veștile proaste e “omorât”. Cine mărește alocațiile, investițiile, micșorează taxele, mărește salariile medicilor cu 25%?! De unde?! Din economiile făcute gestionând mai bine tot banii noștri, ai tuturor, contribuțiile noastre, pentru că banii sănătății noastre îi “administrează” politicul.
Îmi amintesc de Programul Național de Evaluare a Sănătății Populației, promovat cu zel și din rezultatele căruia nu am mai apucat să ne înfruptăm noi, consumatorii, și nici ca inițiatorii să culeagă pe deplin “laurii” succesului. Pur și simplu au apărut evenimente politice care au demontat eșafodajul “livrării” datelor.
Ca să fie și mai clar, deși început sub un alt regim politic, roadele cardului sunt “culese” acum de un altul. Banii economisiți, de fapt contribuțiile noastre, ale tuturor, sunt direcționate acum să “repare” puțin din nedreptatea devenită tradițională a salariilor din sănătate. Deci nu ministrul X a dat, sau partidul Y, ci sunt banii FNUASS pe care îi virăm lună de lună. E o chestiune de imagine, de împachetare, de livrare.
Însă ar fi bine să nu investim toți banii în imagine, pentru că problemele rămân, și oportunitățile pierdute de a le rezolva nu se mai întorc.