La Cairo (Egipt) a avut loc recent cel de-al 20-lea Congres Mondial al Asociaţiei Internaţionale a Chirurgilor, Gastroenterologilor şi Oncologilor (www.iasgo-2010.org). Manifestarea, desfăşurată în perioada 20 – 23 octombrie, găzduită în spaţiul generos al Centrului Internaţional de Conferinţe şi Expoziţii, a oferit participanţilor oportunitatea întâlnirii cu specialişti de vârf din domeniul chirurgiei, gastroenterologiei şi oncologiei din întreaga lume. >>>
Participanţii au avut prilejul, pe de-o parte, de a-şi expune propriile cercetări clinice şi experimentale din diferite domenii medicale, iar pe de altă parte de a se pune la punct cu ultimele noutăţi din domeniul chirurgiei, gastroenterologiei şi oncologiei, prin numeroasele conferinţe susţinute de personalităţi de vârf din domeniile respective.
Organizarea locală a acestui eveniment ştiinţific a revenit Societăţii Egiptene de Chirurgie. Preşedintele congresului a fost prof. dr. M. Sabet, preşedintele Societăţii Egiptene de Chirurgie, iar secretar general al congresului a fost prof. dr. M.A. Wahab.
Problematica abordată în cadrul sesiunilor ştiinţifice a fost extinsă, cuprinzând în special subiecte din patologia chirurgicală gastrointestinală oncologică.
Chirurgia pancreasului – subiect de interes central
Patologia tumorală a pancreasului precum şi îmbunătăţirea tehnicilor de rezecţie pancreatică au constituit unul dintre subiectele de mare interes ale congresului. Astfel, au fost puse în discuţie probleme de mare actualitate precum strategiile de reducere a mortalităţii după duodenopancreatectomia cefalică (prof. dr. W. Kimura, Japonia), impactul asupra mortalităţii şi morbidităţii postoperatorii după duodenopancreatectomia cefalică în funcţie de experienţa chirurgului în chirurgia pancreasului (prof. dr. M. Braga, Italia), posibilităţile tehnice de reconstrucţie vasculară după chirurgia oncologică hepato-bilio-pancreatică (prof. dr. M. Miyazaki, Japonia), aspecte privind calitatea vieţii după chirurgia adenocarcinomului pancreatic (prof. dr. M. Ryska, Cehia), utilizarea sau nu a stenturilor după anastomoza wirsungo-jejunală etc.
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea tehnicilor de rezecţie pancreatică, de un real interes s-a bucurat conferinţa susţinută de prof. dr. Irinel Popescu (Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, Bucureşti) având drept subiect “Abordul posterior în duodenopancreatectomia cefalică” – conferință moderată de unul dintre cei mai importanţi experţi mondiali în chirurgia pancreasului, prof. dr. M. Miyazaki (Japonia). Abordul posterior în duodenopancreatectomia cefalică pentru neoplasmul de cap de pancreas are drept principală ţintă excizia totală a mezopancreasului şi astfel creşterea ratei rezecţiilor cu viza real curativă (R0), cu scăderea ratei de recidivă locală şi speranţa îmbunătăţirii prognosticului în ceea ce priveşte supravieţuirea la distanţă a acestor pacienţi.
Tot în cadrul sesiunii de tehnici în chirurgia pancreasului a fost prezentată şi lucrarea “Factori predictivi pentru morbiditate după pancreatectomia centrală” (dr. Traian Dumitraşcu, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, Bucureşti). Au fost astfel conturate principalele indicaţii privind utilizarea acestui procedeu chirurgical conservator din arsenalul rezecţiilor pancreatice (pancreatectomia centrală) – pacienţi tineri cu afecţiuni benigne, tumori neuroendocrine pancreatice (ce nu pot fi enucleate), metastaze pancreatice unice situate la nivelul corpului pancreasului; principalul avantaj al acestui procedeu chirurgical este reprezentat de conservarea atât a funcţiilor endocrină şi exocrină a pancreasului, cât şi prezervarea rolului immunologic al splinei.
Chirurgia minimal-invazivă a pancreasului a constituit un subiect arzător la ordinea zilei. Încep să se contureze tot mai clar atât locul, cât şi rolul laparoscopiei şi chirurgiei robotice în acest domeniu. Astfel, în timp ce abordul minimal-invaziv (cu precădere abordul laparoscopic) tinde să devină standardul pentru pancreatectomia distală (cu sau fără prezervare de splină), pentru duodenopancreatectomia cefalică standardul rămâne abordul clasic (chirurgia deschisă). Abordul robotic al pancresului, deşi sigur şi eficace, rămâne apanajul centrelor specializate atât în chirurgia pancreatică, cât şi în chirurgia robotică.
Chirurgia colangiocarcinoamelor hilare
O sesiune specială în cadrul congresului a fost dedicată chirurgiei colangiocarcinoamelor hilare (tumorile Klatskin). Experţi de marcă din domeniu şi-au prezentat propria experienţă, remarcându-se conferinţele prof. dr. M. Miyazaki (Japonia) şi prof. dr. S.G. Lee (Korea), doi chirurgi de marcă la nivel mondial, care şi-au expus propria viziune asupra problematicii menţionate, având drept punct de plecare existenţa unora dintre cele mai importante cazuistici din lume în acest domeniu. Abordul chirurgical al colangiocarcinoamelor hilare reprezintă o adevărată provocare pentru chirurgul specializat în chirurgia hepato-biliară şi presupune prezenţa unor abilităţi şi cunoştinţe temeinice atât în domeniul chirurgiei căilor biliare, cât şi în domeniul rezecţiilor hepatice. Rezecţia cu viză curativă a acestor tumori presupune actualmente o chirurgie complexă, ce include pe lângă rezecţia căii biliare atât rezecţii hepatice (de cele mai multe ori majore), rezecţia de lob caudat (obligatorie datorită frecvenţei conexiunilor biliare de la acest nivel precum şi riscului mare de recidivă tumorală la acest nivel), precum şi evidarea ganglionară loco-regională. Doar o chirurgie agresivă poate oferi şansa unei supravieţuiri de lungă durată pentru aceşti pacienţi. Acest tip de chirurgie rămâne apanajul centrelor specializate nu numai în chirurgia hepato-bilio-pancreatică, dar în mod particular cu expertiză în evaluarea preterapeutică şi în tratamentul tumorilor Klatskin, de către echipe chirurgicale bine antrenate.
Transplantul de ficat – la ordinea zilei în lumea ştiinţifică
Tot în cadrul congresului, un alt subiect de mare atractivitate şi totodată de mare actualitate a fost reprezentat de abordarea (în mai multe sesiuni ştiinţifice) a problematicii transplantului de ficat. Transplantul hepatic rămâne în zilele noastre un subiect de mare interes prin extinderea aproape exponenţială la nivel mondial, tot mai multe centre chirurgicale căpătând o experienţă deosebită în acest domeniu. Abordarea transplantului de ficat a reflectat principalele probleme cu care se confruntă diferitele centre chirurgicale din lume. Astfel, în funcţie şi de condiţiile economice şi socio-culturale, în unele ţări cum ar fi chiar ţara gazdă, Egiptul, transplantul hepatic de la donator viu rămâne componenta dominantă. Peste zece astfel de centre şi‑au expus bogata experienţă. În alte ţări dezvoltarea transplantului de la donator viu a fost impusă fie de necesitatea scăderii intervalului de aşteptare pe lista de transplant (în mod special în transplantul pentru afecţiuni oncologice hepatice), fie datorită ineficienţei unui program de transplant de la donator aflat în moarte cerebrală (cum este cazul Japoniei). Au fost prezentate lucrări ce reflectă experienţa vastă în domeniul transplantului hepatic (Coreea, Turcia, Japonia, Egipt), dar şi lucrări din centre în care transplantul de ficat se află la început (Iordania, unele centre chirurgicale din Egipt). În cazul transplantului de la donator viu au fost în egală măsură evidenţiate problemele legate de complicaţiile la receptor, dar nu au fost neglijate nici problemele tehnice şi etice legate de posibilele complicaţii ale donatorului. Minimizarea complicaţiilor la donator şi scăderea incidenţei complicaţiilor postoperatorii la receptor rămân obiectivele cele mai importante în chirurgia transplantului de ficat de la donator viu. Conferinţa magistrală a prof. dr. S.G. Lee (Coreea) legată de “Transplantul hepatic living-related” a constituit apogeul acestor sesiuni referitoare la transplantul de ficat, rezultatele excelente prezentate reflectând experienţa vastă acumulată în cadrul Centrului Medical Asan din Seoul (Coreea), unul din centrele de referinţă în domeniul transplantului hepatic din întrega lume.
Prof. Dr. Irinel Popescu, Dr. Şerban Vasile, Dr. Traian Dumitraşcu
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica
