O tuse persistentă ar putea fi un semn al cancerului pulmonar și nu doar un simptom pentru COVID-19, atrag atenția Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Fundația Renașterea, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului. O tuse persistentă care durează trei săptămâni sau mai mult, care se modifică sau se înrăutățește, chiar și atunci când a fost urmat un tratament, poate fi un simptom al cancerului pulmonar și de aceea nu trebuie ignorată, susțin specialiștii.
Prin inițiativa „Tusea poate scoate cancerul pulmonar de pe silențios” se dorește o mai bună și mai largă conștientizare a simptomelor cancerului pulmonar în rândul populației. Aceasta are ca principal scop îndemnarea persoanelor aflate la risc să-și facă o programare la medicul de familie, mai ales daca au simptome, pentru a fi evaluate adecvat.
“Cancerul pulmonar este de cele mai multe ori un inamic silențios. Frica de diagnostic, îngrijorarea față de costul tratamentului, frica de operație, stigma și preconcepția că orice cancer pulmonar înseamnă inevitabil moarte rapidă îi determină să amâne prezentarea la medic, astfel încât boala este descoperită de cele mai multe ori într-un stadiu avansat. Peste aceste bariere subiective s-a suprapus și epidemia de COVID-19. Simptomele infecției cu noul coronavirus sunt, până la un punct, extrem de asemănătoare celor de cancer pulmonar, astfel că pacienții au avut un motiv în plus să evite sa meargă la medicul de familie, fiindu-le teamă că vor fi diagnosticați pozitiv la infecția cu acest virus”, afirmă Dr. Dina Mergeani, Președinte Societatea Națională de Medicina Familiei.
Cancerul pulmonar, cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, în România
Pentru anul 2020, estimările Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezintă cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în Romania, afectând cel mai mult segmentul de vârstă 45-65 de ani și contribuind cu circa un sfert (24,2%) din totalul deceselor prin cancer. La 2 din 10 pacienți din segmentul de vârstă 45-64 de ani cu diagnostic de cancer este vorba de un cancer pulmonar, iar la cei de peste 64 ani tumorile pulmonare sunt responsabile pentru circa 1,6 din 10 malignități nou-depistate.
Pandemia a condus la perturbări semnificative în accesarea serviciilor medicale de specialitate. Pe lângă partea de diagnosticare, a fost afectată și furnizarea de servicii spitalicești în secțiile de oncologie clinică.
Analiza datelor oficiale disponibile privind morbiditatea spitalizată arată faptul că rata internărilor a scăzut dramatic pe măsura instalării pandemiei. Dacă în anul 2019 media cazurilor spitalizate trimestrial în secțiile de oncologie clinică era în jur de 16,7 mii externări pe trimestru, în trimestrele 2 și 3 ale lui 2020 s-a redus dramatic numărul externărilor, cu 49% și respectiv 38% față de media trimestrială din 2019 (8,5 si respectiv 10,2 mii externări). Recuperare parțială a accesului la serviciile spitalicești s-a produs în trimestrul 3 din 2020, însă nu s-a menținut ca atare în ultimul trimestru al anului când s-a înregistrat un volum de externări de circa 9 mii de pacienți.
Servicii medicale la distanță
“În 2021, solicităm autorităților să facă o prioritate din a asigura acces la diagnosticarea precoce, tratamentul și monitorizarea clinică a bolnavilor de cancer, inclusiv prin adoptarea pe scară mai largă a unor soluții tehnologice care să permită furnizarea unor servicii medicale la distanța (telemedicină, monitorizarea la distanță a unor parametri medicali etc.). În ceea ce privește diagnosticarea cancerului pulmonar, este imperios necesară o intervenție pentru creșterea accesului la bronhoscopii, extrem de limitat în această perioadă”, a spus Cezar Irimia, Președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Specialiștii atrag atenția că este deosebit de importantă monitorizarea bolii pe care registrele populaționale de cancer o derulează în mai toate țările Europene și rolul lor în cunoașterea epidemiologiei bolii canceroase în general, dar nu numai. România nu dispune, deocamdată, de registre naționale de cancer.
