Caz clinic: suprainfecţie cu Acinetobacter baumannii la o pacientă cu astm bronşic şi bronşiectazii

0

Dr. Adina M. Turcanu, T. Mihăescu Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi

Astmul bronşic şi bronşiectaziile sunt două afecţiuni diferite din punct de vedere al fiziopatologiei, prognosticului sau tratamentului şi sunt ambele incluse în categoria bolilor pulmonare cronice. Asocierea acestor două entităţi predispune pacientul la infecţii recurente cu diferiţi germeni şi obţinerea cu dificultate a controlului astmului în anumite cazuri [1,2]. >>>

p26_27_1

Prezentarea cazului

Prezentăm cazul unei femei în vârstă de 57 ani care se adresează medicului pentru dispnee grad 4 mMRC (Modified Medical Research Council Scale), tuse seacă iritativă, transpiraţii profuze, inapetenţa cu debut în urma cu aproximativ patru zile.

Din antecedentele personale patologice se remarcă faptul că de la vârsta de 17 ani pacienta este sub tratament pentru astm bronşic parţial controlat, iar în 2009, în urma unui examen CT, este diagnosticată cu bronşiectazii bilaterale.

Examenul clinic la internare relevă alterarea stării generale, SpO2=84% în aerul ambiant, febra 38˚C, raluri bronşice bilateral difuze şi crepitante bazal bilateral, murmur vezicular diminuat bilateral.

Examenul radiologic pune în evidenţă multiple opacităţi infiltrative bazale bilaterale cu tendinţă la confluare.

Din punct de vedere biologic se identifică un sindrom inflamator important. Examenul bacteriologic al sputei determină o reacţie inflamatorie intensă cu PMN, bacili gram negativi cu aspect cocoid semnificativ asociaţi celulelor inflamatorii. Cultura evidenţiază Acinetobacter baumannii, sensibil la colimicină.

În urma rezultatului examenului microbiologic al sputei s-a instituit tratament cu colimicină 1 milion u.i. la 8 ore cu obţinerea afebrilităţii şi diminuarea simptomatologiei respiratorii.

La data externării se efectuează spirometrie cu test de bronhodilataţie şi se remarcă o disfuncţie ventilatorie mixtă foarte severă şi reversibilitate semnificativă de +16,8%. Datorită evoluţiei favorabile sub tratament pacienta este externată cu recomandarea de a urma oxigenoterapie la domiciliu, continuarea tratamentului cu antibiotic în aerosoli timp de zece zile şi medicaţia necesară controlului astmului bronşic.

p26_27_2

Discuţii

Prevalenţa asocierii astmului bronşic cu bronşiectaziile este considerată a fi de 3%, de către autorii diverselor studii. Ipoteza conform căreia astmul bronşic şi terenul alergic pot avea un rol important în determinismul patogeniei bronşiectaziilor a fost lansată încă din anul 1939 [2,4]. Astfel, numeroase studii ulterioare au evidenţiat faptul că există o reducere a eficacităţii mecanismului de clearance respirator şi, secundar, promovarea inflamaţiei şi a colonizării microbiene a tractului respirator inferior [1-3]. De asemenea, s-a remarcat că pacienţii la care astmul bronşic coexistă cu bronşiectaziile obţin un control al acestuia mult mai dificil faţă de ceilalţi bolnavi care nu suferă de ambele afecţiuni [1,3].

Din punct de vedere clinic este important de identificat şi tratat ambele afecţiuni prin metode specifice fiecăreia. Dacă la baza identificării astmului bronşic este spirometria însoţită de testul de bronhodilataţie, bronşiectaziile necesită efectuarea unui CT pentru diagnosticul de certitudine. Explorarea computer tomografică permite vizualizarea dilataţiilor bronşice, localizarea şi tipul anatomic (cilindrice, varicoase, chistice).

Pacienţii diagnosticaţi atât cu astm bronşic cât şi cu bronşiectazii, care dezvoltă crize de astm, tuse cu expectoraţie mucoasă sau muco-purulentă, febră sau hemoptizii, necesită investigaţii suplimentare. Datorită riscului crescut de infecţii bronho-pulmonare repetate, efectuarea examenului microbiologic al sputei devine obligatorie în aceste condiţii, fiind şi cheia diagnosticului.

Acinetobacter baumannii este un important germen oportunistic, gram negativ aerob, care produce infecţii nosocomiale, de multe ori severe [5]. Totodată, acest bacil poate fi de multe ori rezistent la un număr variat de antibiotice, dar tratamentul episoadelor infecţioase rămâne, în mod caracteristic, cu antibiotice, la care se asociază terapia astmului bronşic.  <<<

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

About Author

Medica Academica

Comments are closed.