Accesul pacienților la tratament e cel mai important filtru în aprecierea trecerii oncologicelor injectabile din farmaciile cu circuit deschis în farmaciile de spital, după ce măsura inversă a crescut consumul peste puterea autorităților de a controla costurile. Asigurările private de sănătate pot degreva bugetul statului, însă cartoful fierbinte este pachetul minim de servicii medicale, de care nimeni nu are curaj să se atingă. Între timp, Directiva îngrijirii medicale transfrontaliere pune probleme noi: plecăm toți să ne tratăm afară sau vin europenii să se trateze la noi? Sunt opiniile exprimate de Ion Rotaru, Horia Cristian, Tudor Udriştoiu și Mircea Cinteză, membri ai Comisiilor de Sănătate din Senat şi Camera Deputaţilor, asupra unor probleme în discuție și în dispută la momentul actual în sănătate. >>>
Medicamentele oncologice – în farmacii sau în farmaciile de spital?
Recentralizarea Programului Naţional de Cancer a adus din nou în dezbatere problemele de finanţare ale sistemului de sănătate şi accesul pacienţilor la tratament. Părerile sunt împărţite. Unii dintre pacienţi și medici cred că este mai bine ca oncologicele injectabile să fie distribuite numai prin farmaciile din spitale. Alţii cer revenirea la eliberarea oncologicelor injectabile şi în farmaciile cu circuit deschis. Parlamentarii din Comisiile de sănătate nu sunt nici ei tranşant de o parte sau de alta, fiecare dintre variante implicând corecţii.
Ion Rotaru, preşedinte al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat:
“Pe fond e o soluție care ar fi putut fi justificată dacă erau asigurate la timp în toate spitalele medicamentele necesare. Lucrul acesta nu s-a întâmplat din păcate, iar solicitarea Federației Asociației Bolnavilor de Cancer din România de a amâna termenul de aplicare a Ordinului ministrului sănătății și al președintelui CNAS a fost justificată, pentru că s-au constatat deficiențe în realizarea licitațiilor și, pe cale de consecință, nu au existat medicamente pentru bolnavii care aveau atâta nevoie de ele, iar această situație se poate repeta cu efecte dezastruoase pentru aceștia. Mai apare un aspect deloc de neglijat: bolnavii din mediul rural vor fi nevoiți să parcurgă distanțe mari până la spital cu eforturi și costuri financiare suplimentare.
Această soluție de monopol va fi viabilă doar cu condiția asigurării la timp a oncologicelor injectabile la nivelul farmaciilor din spitale.”
Horia Cristian, secretar al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor:
“Măsura nu e nouă. E o soluţie primitivă de limitare a chetuielilor, şi mai ales de decontare, spitalele adăugându-şi noi cheltuieli la datoriile deja mari, dar farmaciile nu mai suportau. Am propus CNAS de acum un an o soluţie informatică de control, un Registru electronic unic de pacienţi; costurile erau suportate, măcar în parte, de ARPIM.”
Asigurările private, o soluție sau nu pentru problemele din sănătate?
Problemele de finanţare sunt o constantă a sistemului de sănătate din România, indiferent de specialitate sau de segmentul de servicii medicale căruia i se adre-sează – ambulator sau spital. În acest context, din ce în ce mai mult se acreditează ideea că asigurările de sănătate private ar putea fi o soluție pentru creşterea calităţii îngrijirilor medicale şi a accesului la tratamente de nivel european.
Ion Rotaru: “Asigurările private de sănătate pot deveni o componentă importantă pentru finanțarea sistemului sanitar alături de o finanțare corespunzătoare din partea statu-lui, care asigură astăzi mai puțin de 4% din PIB pentru sănătate. Este nevoie de o strategie adecvată acestui scop, elaborată de către Ministerul Sănătății cu o largă consultare a tuturor actorilor implicați în domeniul sănătă-ții, inclusiv a firmelor de asigurări, de măsuri în plan legislativ și, nu în ultimul rând, de vo-in-ță politică pentru implementarea acestora.”
Horia Cristian: “Asigurările private nu pot constitui singure o soluţie. Ele trebuie să în-de-plinească o nevoie. Care e acea nevoie, și cum se împlineşte ea? E o discuţie foarte amplă.”
Pachetul minim de servicii medicale, o poveste fără sfârșit
Profesioniştii din Sănătate susţin că pachetul minim de servicii este absolut necesar şi ar putea reduce costurile din acest domeniu. În aceste condiţii, de ce întârzie adoptarea sa și în România?
Ion Rotaru: “E o întrebare legitimă la care se așteaptă răspuns de mai mulți ani și ar trebui să o adresați factorilor de decizie, respectiv Ministerului Sănătății și CNAS.
Întârzierea elaborării unui pachet minim de servicii medicale nu are astăzi nicio justificare, dar eu sper că până la sfârșitul acestui an, așa cum prevede și Strategia Națională de Raționalizare a Spitalelor, acest deziderat să se realizeze, deoarece este, pe de o parte, o cerință a pacienților dar și a medicilor și managerilor de spitale, iar, pe de altă parte, o obligație legală.”
Horia Cristian: “Pachetul minim este şi nu este necesar. Este necesar dacă privim prin prisma asigurărilor private de sănătate. Se întârzie adoptarea sa pentru că MS nu ştie să îl facă. Nici nu are cum să ştie. Este nevoie de gândire “out of the box” şi s-a dovedit că nu pot gândi în afara cutiei. Dacă nu gândeşti sectorial şi gândeşti în perspectiva – “Job to be done”, atunci poţi vedea că nu e imperios necesar.”
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, luna Iunie 2011