Sănătatea a avansat ca prioritate în preocupările postrevoluționare ale românilor și ar putea fi o importantă temă de campanie anul viitor. Asociațiile de pacienți au început să capete conștiința forței de reprezentare pe care o au și își cer locul în organismele decizionale din sănătate. Industria farmaceutică e acuzată la nivel mondial de mercantilism și a primit ca temă refacerea imaginii sale în conștiința publică. Despre temele complexe ale realităților din sănătate am stat de vorbă cu medici, senatori și deputați din Parlamentul României, și anume: dr. Cristian Rădulescu, senator PDL, dr. Tudor Ciuhodaru, deputat independent, dr. Liviu Câmpanu, senator Grupul parlamentar Mixt și dr. Paul Ichim, senator PNL, membru în Comisia pentru sănătate. >>>
Unde și cât de tare se aude vocea asociațiilor de pacienți?
În majoritatea țărilor UE, asociațiile de pacienți sunt o voce importantă, luată în seamă de decidenți. Acolo, principiul “nimic pentru pacienți, fără pacienți” chiar se aplică, reprezentanții pacienților fiind parte la luarea deciziilor. În România, din păcate, asociațiile de pacienți nu au puterea celor din celelalte țări UE. Dar nici decidenții din domeniu nu le încurajează și nici nu le iau parteneri. Cum se vede, din băncile Parlamentului, rolul asociațiilor de pacienți?
Dr. Cristian Rădulescu, senator PDL:
“Locul este foarte important, dar din păcate nu este încă complet şi eficient ocupat. Deşi legea asigurărilor sociale de sănătate este în vigoare de 12 ani, nu a fost posibil să se respecte prevederea referitoare la prezenţa acestor asociaţii în Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale. Structurarea mai bună a societăţii civile, şi în această nişă, este o necesitate.”
Dr. Tudor Ciuhodaru, deputat independent:
“Ar trebui să fie hotărâtor, pentru că aici sunt concentrați beneficiarii unui sistem de sănătate. Și cine poate ști mai bine anumite probleme, decât cel care se confruntă cu ele? Am propus ca asociațiile de pacienți să fie majoritare în Consiliile de administrație ale CNAS și ale spitalelor și sunt convins că lucrurile ar merge doar spre beneficiul pacienților.”
Dr. Liviu Câmpanu, senator, Grupul parlamentar Mixt:
“Asociaţiile de pacienţi sunt foarte importante. Din păcate, vocea lor este slab sau deloc auzită, deşi e importantă şi pentru medic, şi pentru cei ce lucrează în sistem. Dar uitându-mă la cum evoluează lucrurile, îmi este teamă să nu se întâmple şi cu asociaţiile de pacienţi cum s-a întâmplat cu sindicatele, adică să fie manipulate şi folosite în scopuri politice.”
Dr. Paul Ichim, senator PNL, membru în Comisia pentru sănătate:
“La nivel declarativ, toată lumea vorbeşte despre pacienţi şi asociaţiile de pacienţi, despre faptul că asiguraţii finanţează sistemul şi au aşteptări de la sistem. În fapt însă, vocea lor nu este foarte puternică şi de aceea cred că este nevoie de mai multă implicare a asociaţiilor de pacienţi.”
Sănătatea, temă de campanie electorală?
În iunie, la conferința “Reforma sănătății, la analiză” ministrul Cseke Attila declara că ar fi o dovadă de responsabilitate dacă partidele ar include în campania electorală de anul viitor, pentru prima dată, tema sănătății, și candidații ar prezenta programe realiste de dezvoltare și finanțare ale sistemului de sănătate. Cum văd parlamentarii o înfruntare electorală în care armele vor fi strategiile preconizate în domeniul sănătății?
Dr. Cristian Rădulescu, senator PDL:
“Pentru prima dată sănătatea a urcat pe un loc fruntaş între preocupările populaţiei puse în evidenţă de analizele sociologice după anul 2000. În 1999 ţin minte că sănătatea ocupa abia locul 11. În 2001, era deja pe locul 5, iar în 2003, între primele trei teme prioritare. În 2004, sănătatea a figurat între cele cinci teme principale ale programului politic şi, bineînţeles, ale campaniei electorale ale Alianţei Politice “Dreptate şi Adevăr” PD-PNL, alături de pensii, agricultură, educaţie şi infrastructură.
Toate aceste teme au fost reluate în toate campanile electorale prilejuite de alegerile care s-au desfăşurat ulterior, în platformele electorale şi în programele politice ale Partidului Democrat şi apoi ale Partidului Democrat Liberal.”
Dr. Tudor Ciuhodaru, deputat independent:
“Cred că domnul ministru nu trăiește în România! Tema sănătății a fost preluată mereu în campania electorală de toate partidele, inclusiv de UDMR. Problema este că de la promisiunile de campanie până la aplicarea acestora, politicienii uită. Pe vremea când domnul ministru era doar senator a strâns semnături împotriva coplății, iar ca ministru nu a ridicat măcar un deget pentru a vota în plenul Camerei Deputaților proiectul meu legislativ, ce prevedea alocări suplimentare din PIB sănătății românilor. Poate că dacă acest lucru s-ar fi realizat, nu ar mai fi fost pus în situația de a desființa și comasa spitale fără niciun program și fără analiză. Din păcate, ne-a fost demonstrat de fiecare dată că deciziile sunt luate, în sănătate în special, pe criterii politice. Așa că poate că această temă a sănătății va fi cruțată de cei care nu au niciun drept de a vorbi în acest domeniu.”
Dr. Liviu Câmpanu, senator, Grupul parlamentar Mixt:
“Nu cred că este etic ca sănătatea şi problemele din sistem să fie o modalitate de a atrage voturi. În domeniul acesta trebuie întâi să demonstrezi că ai realizat ceva şi abia după aceea să ceri sprijin politic.”
Dr. Paul Ichim, senator PNL, membru în Comisia pentru sănătate:
“Sănătatea este un subiect foarte important. În toate statele civilizate Sănătatea are prioritate. Ar fi bine să se acorde şi în România aceeaşi importanţă acestui subiect.”
Industria farmaceutică versus imaginea sa publică
Industria farmaceutică este o piesă importantă a sistemelor sanitare. Din ce în ce mai multe voci acuză însă aplecarea industriei mai mult către comerț, speculând suferința pacienților. Un sâmbure de adevăr cu siguranță există, de vreme ce, la nivel mondial, industria farmaceutică a primit ca temă reabilitarea cât mai rapidă a imaginii sale. Ce opinii au parlamentarii în acest caz?
Dr. Cristian Rădulescu, senator PDL:
“Nu cred că se va reuşi uşor să se schimbe percepţia publică în acest sens. Trebuie o activitate intensă şi profesionistă în această direcţie.”
Dr. Tudor Ciuhodaru, deputat independent:
“Soluția e implicarea în viața cetății și găsirea de soluții la probleme medicale. Informarea și educarea ar putea avea rol hotărâtor, iar industria farmaceutică ar putea susține elemente din proiectul legislativ pe care l-am inițiat, care prevede introducerea orelor de educație pentru sănătate în școli, precum și a informației medicale educaționale în programele mediatice. Nu cred că vorbim de negoț atunci când industria farmaceutică derulează programe de cercetare în probleme medicale de impact major, dar de-reglementările în acest domeniu și o politică liberală privind industria farmaceutică ar face ca acest sistem sa se autoreglementeze. Să nu uităm că medicina este o profesie liberală bazată pe pacienți, dar sistemul de sănătate are ca determinant major politicile în acest domeniu.”
Dr. Liviu Câmpanu, senator Grupul parlamentar Mixt:
“Cei care lucrează în acest sistem trebuie să aibă abilitatea să împletească mercantilismul cu etica. Cred că lucrurile pot fi echilibrate.”
Dr. Paul Ichim, senator PNL, membru in Comisia pentru sănătate:
“Cred că exporturile paralele, favorizate de stabilirea preţurilor la nivel foarte mic, au dus la crearea unei anumite imagini a industriei farmaceutice – mai aproape de negoţ, mai aproape de goana după profit de pe urma suferinţei oamenilor. Dar asta e o practică largă, în toată lumea, nu numai la noi, şi cred că trebuie studiat și discutat în ce măsură se poate reglementa legal situaţia.”
