Close Menu
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Trending
    • Vaccinarea anti-HPV în România, mult sub obiectivul OMS
    • Un nou CEO la Monza Ares
    • Hematologii cer trasee mai rapide spre diagnostic și registre moderne de pacienți
    • Investigații respiratorii gratuite în București și Timișoara
    • Regina Maria invită bărbații la service
    • AI avantaje, AI vulnerabilități
    • Fiona Sartoretto Verna, arhitect, director vânzări SARTORETTO VERNA Farmacia la nivelul următor – un Hub de sănătate
    • Ministrul Sănătății susține instalarea roboților BD Rowa în spitale
    Medica Academica
    • Home
    • Leadership
      • Premiere româneşti în medicina universală
    • Știri
    • Strategii in sanatate
    • Vox patientis
    • Medicalia
    • Opinii
      • Bibliofilia
      • E-health
      • Educatie
      • Fonduri Europene
      • Institutii Europene
      • Invatamant European
      • Istorie
      • Lexmedica
      • Pantheon
      • Puncte de vedere
      • Replici inconfortabile
    Medica Academica
    You are at:Home»2010»Chirurgia transorificială, nomenclatură și căi de acces

    Chirurgia transorificială, nomenclatură și căi de acces

    0
    By Redactia Medica Academica on February 12, 2010 2010, Excelenta medicala

    Secolul XX a cunoscut o modernizare impresionantă a tehnologiei medicale. După introducerea robotului chirurgical cu scopul de a crește precizia și finețea mișcărilor și de a realiza tehnici noi, chirurgii s-au gândit la noi modalități de a minimaliza morbiditatea intervențiilor chirurgicale simultan cu creșterea beneficiilor.

    Chirurgia transori-ficială este una din-tre frontierele ce rămăseseră de trecut. Într-adevăr, la nivelul anului 2009, numeroase publicații propuneau tehnici de chirurgie transorificială, aflate la stadiu clinic sau experimental.  Acest domeniu își propune să includă tehnicile chirurgicale de complexitate ridicată realizate prin orificii naturale ale organismului, eventual cu penetrarea peretelui luminal al unui viscer. Căile de acces cele mai utilizate sunt: stomacul, vaginul, vezica și colonul. Ca o extensie, unii autori consideră chirurgia printr-un singur port ombilical ca aparținând, de asemenea, acestei categorii.

    Scurt istoric

    Se pare că primii care au raportat o astfel de tehnică au fost Guttman și colaboratorii, care au rea-lizat o nefrectomie trans-
-vaginală cu ajutorul unui laparoscop de 5 mm, în 2002. A urmat grupul Apollo, care a rea-lizat ligaturi tubare pe model porcin și apoi gastroenteroanastomoze pe animale care au supraviețuit, iar la necropsia efectuată după două săptămâni nu prezentau urme de infecție intraabdominală. În alte domenii de cercetare, s-au studiat efectele imunologice ale peritoneoscopiei, care au arătat că titrul de citokine inflamatorii este același în laparoscopie, comparativ cu NOTES prin abord transgastric.

    trans

    Căi de abordare

    Chirurgia transorificială dispune, în prezent, de mai multe porți de acces. Din punct de vedere istoric, accesul transgastric a fost unul dintre cele mai studiate în laborator, datorită echipamentelor optice de endoscopie, flexibile și deci utile în acest tip de intervenții. Dificultățile legate de această poartă de intrare sunt, în primul rând, cele privind sistemele de închidere a peretelui gastric. În schimb, accesul transvaginal și-a câștigat rapid utilitate clinică, fiind folosit pentru colecistectomii, anexectomii sau chiar splenectomii, mai ales în tehnici hibride care presupun plasarea unui trocar transombilical pentru video-scop. Introducerea trocarului sau trocarelor este, în cele mai multe cazuri, facilă, iar închiderea orificiilor vaginale se face fără mari dificultăți, într-un timp vaginal. Alte căi de acces sunt cea transvezicală, de mare interes și aplicabilitate pentru urologi, și cea transrectală, care este poate și cea mai puțin studiată până în prezent.

    Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

    Dr. Olivia Sgarbură, Institutul de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni

    Share this:

    • Share on X (Opens in new window) X
    • Share on Facebook (Opens in new window) Facebook

    Related

    Redactia Medica Academica

    Related Posts

    Dislipidemia și Bolile Cardiovasculare

    A încetat din viață dr. Adrian Lobonțiu, pionier al chirurgiei robotice

    Calitatea vieții pacientului pediatric diagnosticat cu BII și a familiei sale

    Comments are closed.

    Tarus Media
    • Echipa
    • Board Consultativ
    • Evenimente
    • Chestionare EMC
    • Magazin online
    Legaturi utile
    • Five Plus Art Gallery
    • Cabana Cascada Retezat
    • Pensiunea Anastasia Jurilovca
    • Farmaceutica Remedia
    • Farmaciile Remedia
    Pagina Facebook
    Loading...
    Medica Academica se adreseaza profesionistilor din sistemul de sanatate iar afirmatiile din materialele publicate in revista sunt exclusiv responsabilitatea autorilor si nu reprezinta un punct de vedere al institutiilor in care lucreaza acestia. TARUS Media SRL este operator de date cu caracter personal (Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 24150/13.07.2012) STANDARDE DE PUBLICARE

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Loading Comments...

    You must be logged in to post a comment.