Combaterea rezistenţei la antimicrobiene, strategie comună a companiilor farmaceutice

0

world-1185076_1280Înaintea întâlnirii la nivel înalt pe tema rezistenţei la antimicrobiene, din cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU), treisprezece companii farmaceutice au prezentat un nou plan de acțiune, cu patru angajamente majore pentru reducerea rezistenței la antimicrobiene, pe care își propun să le îndeplinească până în anul 2020, se arată într-un comunicat de presă. Aceste angajamente urmează principiilor identificate și convenite prin Declarația Industriei Farmaceutice de la Forumul Economic Mondial din Davos, desfășurat la începutul acestui an și reflectă intenția companiilor de a continua să contribuie pro-activ la eforturile globale de combatere a rezistenţei la antimicrobiene.

Astfel, companiile își propun să reducă impactul asupra mediului al fabricării de antibiotice, inclusiv prin analizarea procesului de producție și a lanțurilor de aprovizionare și să conlucreze cu grupurile interesate pentru a stabili un cadru comun de evaluare și gestionare a proceselor de eliminare a deșeurilor. De asemenea, intenționează  să se implice astfel încât antibioticele să fie utilizate doar de către pacienții care au nevoie de ele, recunoscând că este nevoie de eforturi concertate pentru educarea continuă a furnizorilor și a pacienților, examinarea activităților de promovare ale companiilor, împărtășirea datelor de supraveghere cu autoritățile din domeniul sănătății publice și cu profesioniștii din sănătate și că este necesară colaborarea cu grupurile interesate, în vederea reducerii achiziției necontrolate de antibiotic. În plus, companiile farmaceutice consideră că este important să îmbunătățească accesul la antibioticele și vaccinurile existente și viitoare, inclusiv prin conlucrarea cu părțile interesate, pentru a consolida sistemele de sănătate globale și a elimina blocajele; să stabilească noi modele de activitate prin care să asigure echilibrul între nevoile de acces, utilizarea corectă a antibioticelor, acoperirea extinsă cu vaccinuri și profitabilitatea adecvată a companiilor; să depună eforturi pentru a reduce prevalenţa antibioticelor contrafăcute pe piețele care se confruntă cu un risc crescut. Explorarea oportunităților de colaborare deschisă între industrie și sectorul public, este, de asemenea, importantă, pentru a răspunde astfel provocărilor din domeniul cercetării și dezvoltării de noi antibiotice, vaccinuri și mijloace de diagnostic, recunoscând valoarea pe care acestea le aduc societății.

„Mă bucură aceste angajamente ale companiilor farmaceutice și apreciez susținerea lor pentru planul global de acțiune privind rezistența la antibiotice a microorganismelor. Vor fi benefice, în mod special, măsurile de reducere a impactului fabricaţiei de antibiotice asupra mediului, de utilizare adecvată avansată și de reducere a vânzării fără prescripție medicală și pe internet a antibioticelor. Încurajez cu tărie colaborarea dintre industrie și guverne, deoarece numai împreună putem găsi o soluție la rezistenţa la antibiotice”, a spus dr. Marc Sprenger, director al Secretariatului pentru Antibiorezistență al Organizației Mondiale a Sănătății.

Companiile semnatare ale strategiei sunt: Allergan, AstraZeneca, Cipla, DSM-Sinochem Pharmaceuticals, Hoffman-La Roche Ltd., Switzerland, GSK, Johnson & Johnson, Merck & Co., Inc., Kenilworth, New Jersey, U.S.A., Novartis, Pfizer, Sanofi, Shionogi & Co., Wockhardt.

Antibiorezistența reprezintă procesul natural prin care bacteriile și alți microbi dezvoltă rezistență la medicamentele folosite în mod obișnuit pentru tratarea infecțiilor. Medicamentele antimicrobiene includ antibioticele (care acționează numai asupra bacteriilor), medicamentele antivirale, antiparazitare și antifungice. Analiza independentă a rezistenţei la antimicrobiene condusă de economistul Lord Jim O’Neill a estimat în 2014 că, în lipsa unei reacții eficiente la nivel global, antibiorezistența ar putea genera pierderea a 10 milioane de vieți omenești pe glob, anual, până în 2050 şi ar genera o pierdere cumulată în producția globală echivalentă cu 100 de trilioane de dolari.

About Author

Raluca Bajenaru

Comments are closed.