Răspândirea globală a infecției cu SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2) este pe cale să cauzeze o recesiune mondială în condițiile prăbușirii cotațiilor la bursă, a restricțiilor de transport și călătorii, precum și a măsurilor menite să limiteze răspândirea contaminării la nivelul populației (închiderea barurilor, restaurantelor, recomandarea desfășurării activităților profesionale de acasă și limitarea deplasării în orașe).
Până în prezent, în întreaga lume, 25.000 de persoane au decedat din cauza infectării cu acest virus care pare să se fi răspândit la oameni de la lilieci, prin pangolin (un mamifer specie protejată, dar vânat în Asia și Africa pentru solzii și carnea sa). Epidemia a început în China, din piața de fructe de mare a orașului Wuhan și a afectat până acum peste 540.000 de oameni.
În România, primul caz a apărut pe 26 februarie, la un tânăr de 25 de ani din Gorj, care intrase în contact cu un italian bolnav și care a fost declarat vindecat pe 29 februarie. De atunci, numărul cazurilor diagnosticate a crescut progresiv până la 1029 de cazuri diagnosticate pe 26 martie, dintre care 94 au fost declarate vindecate. Până la 26 martie, au fost înregistrate 24 de decese pe teritoriul României și alte opt ale unor cetățeni români în afara țării.
România: virus de import
În România, inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară. O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din străinătate care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția Covid-19. Ministrul Sănătății în funcție la acel moment, Victor Costache, a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până pe 19 martie, peste 80% au fost cazuri de import și ceilalți au fost contacți ai cazurilor de import.
Încercând să gestioneze epidemia, România a limitat, print-o ordonanță militară, începând cu 23 martie, deplasarea persoanelor pe domeniul public la grupuri de cel mult trei persoane care nu au același domiciliu și au fost emise restricții privind circulația. De asemenea, a fost suspendată activitatea în cabinetele de medicină dentară, precum și în mall-uri, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice și a serviciilor de curățătorie.
Anterior, de pe 17 martie, fusese suspendată activitatea de servire și consum în restaurante, hoteluri, cafenele și localuri publice, însă activitatea acestora a fost permisă doar pentru livrare la domiciliu sau alte activități, care nu presupun clienți într‑o incintă. De asemenea, au fost închise sălile de fitness și saloanele de înfrumusețare. Au fost suspendate toate activităţile culturale, ştiinţifice, religioase, sportive, balneare, de îngrijire personală realizate în spaţii închise. A fost interzisă desfăşurarea oricărui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane în spaţii închise.
Matei Balș, Colentina, Maternitatea Bucur tratează pacienții din București
După depășirea numărului de o sută de cazuri, pe 16 martie, România a trecut la scenariul al treilea, fiind instituită starea de urgență. Acesta, valabil până la 2.000 de cazuri, presupune prioritizarea cazurilor din epidemie și amânarea celor care nu sunt urgențe medicale. Toate spitalele de boli infecțioase nu mai tratează decât pentru Covid-19, bolnavii cu alte afecțiuni fiind transferați către alte centre medicale. Sunt mărite spațiile pentru tratarea bolnavilor și sunt aduși medici suplimentari. De pe 15 martie, toate persoanele care au venit în România din țări unde au fost confirmate cel puțin 500 de cazuri de infecție cu SARS-CoV-2 au fost obligate să se izoleze timp de 14 zile.
Spitalul Clinic Colentina din Capitală a fost desemnat ca unitate medicală unde sunt tratate infecțiile cu noul coronavirus, iar toți pacienții din această unitate medicală au fost externați sau transferați în alte unități. Spitalul Colentina şi Institutul de Boli Infecțioase ”Matei Balş” au împreună o capacitate de peste 1.000 de locuri pentru pacienți infectați cu SARS-CoV-2.
Maternitatea Bucur din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan a preluat eventualele cazuri ale femeilor gravide infectate cu noul coronavirus, urmând să fie exclusă din circuitul obișnuit.
În București a fost înregistrat cel mai mare număr de cazuri, ca pondere, din țară.
Primele decese în România
Pe 22 martie, au fost înregistrate primele trei decese pe teritoriul României, numărul crescând progresiv în doar câteva zile până la un total de 24 de decese pe 26 martie. În plus, unele dintre decese au survenit la pacienți pentru care nu s-a putut stabili un context epidemiologic. Printre primele cazuri de acest tip au fost la Suceava, județul care a devenit un focar de COVID-19, cu numărul cel mai mare din țară de angajați medicali depistați cu coronavirus. Pe 26 martie, 53 de cadre medicale și personal auxiliar erau confirmate cu COVID-19: 70 de medici, 50 de asistente, 15 infirmiere, o îngrijitoare și 17 persoane din personalul auxiliar. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt la Suceava (90), la București (36) și la Hunedoara (12).
Dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor
Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cele care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus. Printre acestea se numără și parlamentarul Vergil Chițac și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.
Până pe 26 martie au fost înregistrate 183 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, iar Poliția și Jandarmeria au aplicat 1.883 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină. De asemenea, la formalitățile de intrare în țară, Poliția de Frontieră a întocmit 4 dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații.
Vaccinul, peste 12‑18 luni. Cercetătorii români, în prima linie
În cele trei luni de când noul coronavirus a început să se răspândească, China, Europa și Statele Unite au început să lucreze la un vaccin și peste 20 de variante sunt în studiu. Demersul, care la început a fost o chestiune de recunoaștere științifică, s-a transformat într-o chestiune de siguranță națională.
România lucrează la propria variantă, prin intermediul cercetătorilor de la centrul de terapii personalizate pentru cancer OncoGen din Timișoara. Vaccinul se află în acest moment în faza de testare în laborator. Potrivit prof. dr. Virgil Păunescu, directorul OncoGen, în aproximativ două luni ar trebui să înceapă testarea pe voluntari – ceea ce reprezintă prima fază a experimentului, apoi faza a doua – testarea pe un număr mai mare de persoane, urmând ca ultima fază să reprezinte “faza largă”, respectiv disponibilitatea vaccinului pentru un număr mare de persoane, “undeva în toamnă”.
“Undeva în luna ianuarie, când am văzut ce se întâmplă în China, noi lucram la o tehnologie care se numește vaccinare personalizată în cancer și aceasta este un pic diferită de vaccinurile clasice. Am lăsat-o un pic deoparte când am văzut ce se întâmplă în China și am început testele în raport cu acest virus, mai ales că structura lui a fost publicată pe internet de cercetătorii chinezi și apoi de cei americani. Noi am extrapolat o cercetare din cancer la vaccinarea împotriva virusului și am dezvoltat un concept cu consecințe mai largi. E un vaccin flexibil care se poate adapta în cazul în care vaccinul se modifică genetic. Dacă îmi cereți un pronostic, eu zic că 90% avem vaccinul”, a afirmat prof. Păunescu.
“Într-o lună de zile, dacă avem rezultatele pozitive pe care le scontăm, fie statul român ne ajută, fie apelăm la statul chinez sau la statul american, să-l producă ei”, a completat directorul OncoGen.
În luna decembrie 2019, în cadrul Galei de Excelență Medica Academica 100, Prof. Virgil Păunescu a fost recompensat cu un Premiu de excelență pentru activitatea sa de cercetare.
Încă de la începutul crizei, președintele SUA, Donald Trump, a discutat cu reprezentanții mai multor companii farmaceutice pentru a se asigura că vaccinul este produs în țara sa, astfel încât să aibă control asupra stocurilor. Oficiali din guvernul german au afirmat că Trump a încercat să convingă o companie germană, CureVac, să își desfășoare cercetarea și producția (dacă se ajunge în stadiul respectiv), în SUA, potrivit The New York Times. Ca urmare a acestui incident, Comisia Europeană a oferit 85 de milioane de dolari companiei care se bucura deja de susținere din partea unui consorțiu European de firme. “Faptul că alte țări au încercat să cumpere compania arată că aceasta este în avangarda cercetării. Este o companie europeană și am vrut să o păstrăm în Europa. Era important să îi oferim finanțarea de care avea nevoie și asta am și făcut”, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
În aceeași zi, o companie chinezească a oferit 133,3 milioane de dolari pentru acțiuni la o altă firmă germană care încearcă să producă vaccinul – BioNTech. Deși medicamente antivirale sunt deja testate pe pacienți care sunt foarte bolnavi, vaccinul va putea fi disponibil, totuși, abia peste 12-18 luni, din motive de siguranță. Cinci dintre cele mai mari companii farmaceutice au afirmat că lucrează la creșterea capacității de producție.
În China, o mie de oameni de știință lucrează la crearea vaccinului și sunt recrutați voluntari pentru testele clinice. Dacă va reuși să dezvolte vaccinul, țara ar putea face înțelegeri cu statele mai sărace sau mai puțin dezvoltate care nu ar putea avea altfel acces la un vaccin. Deja China își folosește avantajul geopolitic, ajutând state care altfel ar fi așteptat susținere de la Europa sau Statele Unite – a trimis kituri de diagnostic în Filipine, un aliat al SUA, și a ajutat Serbia cu materiale medicale, țară care a afirmat că a fost ignorată de UE.
Alături de demersurile oficiale, statele europene (Grecia, Franța, Bulgaria, Slovenia) au primit ajutor și prin companii chineze private. Alibaba Group Holding, aparținând miliardarului Jack Ma, a expediat cu aeronavele proprii materiale medicale în Spania, dar și în Belgia și Ucraina.
Medicamente antivirale
În prezent, specialiștii testează medicamente antivirale pentru a stabili eficiența împotriva COVID-19. Cercetările ar putea fi mai rapide, având în vedere că medicamentele sunt sigure pentru uz uman.
Remdesivir, produs de Gilead, un antiviral împotriva Ebola, este în etapa cea mai avansată de cercetare, fiind testat în cinci studii clinice și administrat și pacienților aflați în stare foarte gravă. Primele rezultate vor fi disponibile în cursul lunii aprilie.
Specialiștii au sperat că o combinație de medicamente împotriva HIV (Kaletra; lopinavir și ritonavir) ar putea fi eficiente, dar rezultatele au fost dezamăgitoare la pacienții grav afectați. Cercetătorii au sugerat că mai multe studii ar putea determina în ce măsură medicamentele ar putea fi eficiente dacă sunt administrate într-un stadiu precoce al bolii sau în combinație cu alte medicamente.
Un alt medicament care a atras atenția specialiștilor este clorochina, un tratament ieftin împotriva malariei. Testele în laborator au arătat că poate omorî virusul, dar încă se așteaptă rezultatele după administrarea la pacienți.
Europa, noul epicentru
Organizația Mondială a Sănătății a subliniat că Europa este acum epicentrul epidemiei și a solicitat guvernelor să ia măsuri asemănătoare celor din China și Coreea de Sud.
Pe 26 martie, Italia avea cel mai mare număr de cazuri (80.589), aproape la fel de mare ca în China, iar virusul făcuse deja mai multe victime decât în China.
Majoritatea deceselor s-au produs în regiunea Lombardia, iar capacitatea spitalelor este depășită; medicii și asistentele medicale aflați la pensie au fost solicitați să își reia activitatea. Pe 22 martie, Italia a anunțat un nou record al numărului de decese în 24 de ore, deși autoritățile italiene au impus restricții severe: aproape toate magazinele, barurile, restaurantele, cafenelele, saloanele de înfrumusețare, sălile de fitness au fost închise, iar oamenilor li s-a spus să stea acasă. Începând cu 19 martie, Italia a raportat câte 5.000 de noi cazuri zilnic.
Spania este acum a patra cea mai afectată națiune din lume și cea de-a doua cea mai afectată din Europa. Guvernul spaniol a impus o carantină cvasitotală; în plus, executivul a preluat controlul tuturor resurselor sanitare din ţară şi este “autoritatea competentă” în întreaga Spanie. Libertatea de mişcare în întreaga ţară a fost restricționată, cu excepţia motivelor excepţionale, școlile au fost închise, precum și centrele comerciale neesenţiale, centrele sportive şi culturale. Guvernul de la Madrid a luat totodată măsuri pentru garantarea aprovizionării cu alimente şi produse esenţiale, furnizarea de electricitate, precum şi transportul de mărfuri, mai ales cel necesar pentru aprovizionarea populaţiei.
Franța a transmis cetățenilor să rămână acasă și a închis școlile, cafenelele și magazinele cu produse non-esențiale. De asemenea, și-a închis frontierele terestre și restricțiile vor rămâne în vigoare pentru cel puțin 15 zile. Cetățenii care se deplasează vor deține un formular în care se specifică motivele deplasării, iar cei care nu respectă măsurile vor primi amenzi. Circa 100.000 de soldați și jandarmi vor face verificări. Președintele Macron a asigurat mediul de afaceri că nicio companie, indiferent de mărimea sa, nu va fi expusă riscului de colaps.
În Germania, cancelarul Angela Merkel a interzis slujbele religioase și a transmis populației să își anuleze planurile de călătorie în interiorul și în afara țării, subliniind că, în absența unui vaccin sau tratament, propriul comportament este cel mai eficient antidot. Școlile, cluburile, barurile, localurile de petrecere a timpului liber, grădinile zoologice, locurile de joacă au fost închise. Restaurantele livrează doar la domiciliu. Întâlnirile esențiale și examenele se vor putea desfășura, iar oamenii vor putea ieși pentru a lua aer și face sport, atâta timp cât păstrează distanța de 1,5 metri unul față de celălalt.
Contact apropiat
SARS-CoV-2 este transmis de la persoană la persoană printr-un contact apropiat cu un individ infectat, simptomatic, în principal prin picături respiratorii și contact direct/indirect cu secreții.
Autoritățile au definit contactul apropiat ca:
– Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex.strângere de mână neurmată de igiena mâinilor);
– Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex.în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
– Persoana care a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mică de 2 m și pe o durata de peste 15 minute;
– Persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sala de ședințe, sala de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute și la o distanță mai mică de 2 m;
– Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrjire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
9% dintre cei contaminați
s-au vindecat
Încă de la începutul epidemiei de coronavirus, în România s-au înregistrat vindecări, pacienții fiind externați. La 26 martie, dintre cele 1029 de persoane confirmate pozitiv, 94 au fost declarate vindecate și externate, ceea ce înseamnă 9%.
25 de milioane de șomeri, la nivel mondial
Pandemia de coronavirus ar putea duce la dispariţia a până la 25 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial, dacă guvernele nu intervin rapid, a estimat Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO).
Guvernul român va asigura plata șomajului tehnic pentru angajații companiilor care își închid activitatea, însă nu mai mult de 75% din salariul mediu brut. ILO prognozează că numărul global de şomeri ar urma să crească cu o cifră cuprinsă între 5,3 milioane și 24,7 milioane. În comparaţie, criza financiară globală din 2008-2009 a generat 22 milioane de șomeri.
Beneficiarul epidemiei: Planeta
Pandemia de coronavirus ar putea să aibă ca beneficiar mediul înconjurător.
Ministerul Român al Mediului spune că, de la începutul perioadei de închidere a școlilor și recomandare a izolării la domiciliu, concentraţiile tuturor poluanţilor monitorizaţi în Bucureşti s-au situat mult sub valorile limită, ba chiar asemănătoare cu cele înregistrate de stația de monitorizare de la Fundata, județul Brașov, sau de la Semenic, județul Caraș-Severin, ambele amplasate “în vârf de munte”. Astfel de valori nu s-au înregistrat niciodată într-o zi lucrătoare de luni, de când a fost pusă în funcțiune Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
Susținere pentru Republica Moldova
Autoritățile române au dat curs solicitării adresate pe canale diplomatice de către Republica Moldova privind autorizarea livrării unor medicamente care pot fi achiziționate din România pentru asigurarea cu necesarul medicamentos a instituțiilor sanitare publice din țara vecină. Această decizie a fost luată în contextul în care exportul de medicamente din România a fost sistat pe o perioadă de șase luni.
