Efortul de a ajuta tinerii cu autism să devină independenți pentru a fi integrați în societate trebuie făcut nu doar de familie și terapeuți, ci și de întreaga comunitate, a explicat Florina Vîlcea, coordonator ABA în cadrul Bellanima.
În România, organizațiile non-guvernamentale din domeniu estimează că trăiesc peste 30.000 de persoane cu autism, reprezentând numărul de români care au făcut o evaluare psihologică și au primit un diagnostic. În evidențele statului însă sunt înregistrate doar 15.537 de persoane care au și încadrare în grad de handicap, în timp ce în continuare, în fiecare an, 1.000 de copii sunt diagnosticați cu autism în țara noastră, potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală.
În funcție de diagnostic și de numărul de ore de terapie, unele persoane se recuperează total, ies din spectrul autist, nu mai au nevoie de terapie și pot duce o viață normală, dar alte persoane cu autism vor avea nevoie de terapie toată viața. În plus, persoanele cu TSA (tulburare din spectrul autist) pot manifesta schimbări în simptomele TSA, comportamentele și condițiile de sănătate concomitente în timpul adolescenței și la vârsta adultă tânără. Aceste schimbări le pot afecta capacitatea de a funcționa și de a participa în comunitate.
Simptome specifice adulților cu TSA pot fi: urmarea unei rutine zilnice și dificultatea de a face față schimbării; comportamente repetitive, anxietate socială, interes limitat pentru doar câteva activități preferate sau pentru activități solitare; dificultăți de a stabili o conversație; dificultăți de a stabili sau de a menține prietenii apropiate; disconfort în timpul contactului vizual; provocări în reglarea emoțiilor, etc.
”De altfel, potrivit unui studiu făcut de Center for Disease Control and Prevention (CDS) din SUA, mai puțini tineri cu TSA au aceleași oportunități ca persoanele de vârsta lor fără TSA. Astfel, s-au remarcat participare scăzută la educație dincolo de liceu și o rată ridicată a șomajului sau dificultatea de a se integra în piața muncii. Totodată, statisticile arată că majoritatea continuă să locuiască cu membrii familiei sau rudele și că există o oportunitate limitată pentru activități comunitare sau sociale — aproape 40% petrec puțin sau deloc timp cu prietenii”, a adăugat Florina Vîlcea.
Persoanele cu autism pot avea dificultăți de învățare și de dezvoltare a abilităților vitale necesare pentru a fi mai independenți, așadar este important ca părinții și specialiștii să ofere o bază care să îi ajute să atingă cel mai înalt nivel de independență posibi, a explicat coordonatorul ABA.
În funcție de diagnostic și de abilitățile sau pasiunile persoanei diagnosticate cu autism, există foarte multe profesii pe care le poate accesa: șofer de taxi sau de autobuz, lucrător comercial, operator call center, copy editor, bucătar, bancher, mecanic, inginer, contabil, analist economic, matematician, lucrător în fabrică (asamblare/dezasamblare), arhitect, tehnician auto, casier, programator, designer de video game. Abilitățile importante care pot duce la independența persoanelor cu TSA pot fi: abilități de autoîngrijire (îmbracat, toaletă, baie, rutina zilnică/de seara, etc); abilități ce țin de casă (curățenie, gătit, spălatul vaselor sau a rufelor, activități de recreere, etc.); abilități ce țin de comunitate (mobilitate, cumpărături, bani, timp, constientizare socială, maniere, etc.); abilități vocaționale (căutarea de locuri de muncă, relațiile cu colegii de muncă, siguranța la locul de muncă, etc.); multe alte abilități importante care ajută la independența personală.