Rezultate excelente în tratarea problemelor de sănătate ale omului modern: tulburări funcționale, stări de anxietate. Acțiune preventivă, de întărire a sistemului imunitar la copii. Medicamente ieftine, accesibile oricui și popularitate în creștere în rândul pacienților. Acestea sunt câteva date de pe cartea de vizită a medicinii homeopate la studiul căreia tinerii medici din România au acces abia după finalizarea rezidențiatului, în jurul vârstei de 30 de ani. Dr. Ileana Rîndașu, secretarul Societății Române de Homeopatie, consideră că atunci este deja prea târziu și că în facultățile de medicină ar trebui să existe cursuri de inițiere în homeopatie, cel puțin pentru ca studenții să descopere abordarea holistică a pacientului, specifică acestei discipline a medicinei complementare. La nivelul Uniunii Europene, se recomandă studiul homeopatiei în facultăți, medicamentele homeopatice sunt strict reglementate, iar cercetarea în acest domeniu a fost inclusă în programul de cercetare al Comisiei Europene.
“Practicarea homeopatiei presupune ani mulți de studiu și după ce cursurile s-au încheiat, așa cum se întâmplă în medicină, în general. Dacă ne gândim și la faptul că medicii rezidenți nu au voie să se înscrie la cursurile de homeopatie, înțelegem cât este de greu să mai înveţi ceva nou la o vârstă la care mulți își consideră pregătirea încheiată! Dacă la 24-25 de ani termini facultatea, apoi urmează patru-cinci ani de rezidenţiat, practic abia de la 30 de ani încolo ți se permite să te apuci de studiul homeopatiei. Este un pic cam târziu, nu credeți? Când să mai înveți și aspectele practice care se deprind, și ele, în timp?!”, spune dr. Rîndașu.
Societatea Română de Homeopatie, în colaborare cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, organizează cursuri de specialitate pentru obţinerea competenţei în homeopatie, cu durata de doi ani, după care absolvenții își pot deschide un cabinet particular, însă pregătirea dobândită prin practica alături de un medic homeopat cu mai mare experiență este necesară completării cunoștințelor. „Așa cum și la stagii stai pe lângă un alt medic mai experimentat, trebuie să îți cauți un cabinet particular unde medicul să fie dispus să te primească, ceea ce nu e chiar ușor… pentru că homeopatia nu a pătruns în spitale şi este un domeniu mai puțin explorat”, afirmă dr. Ileana Rândaşu.
Efectele tari se obțin din sticluțe mici
Homeopatia tratează afecțiunile prin administrarea unor doze foarte mici, „infintezimale”, de medicament care produc, la persoane sănătoase, simptome similare cu acelea ale bolilor. Tocmai acest dozaj, cu avantajul de a nu avea efecte adverse, a determinat controversele asupra homeopatiei, în special din partea medicilor, neîncrezători în acțiunea sa. La nivel mondial, există chiar o inițiativă de opoziție față de homeopatie, numită 10:23, prin care participanții iau o supradoză de medicamente homeopate pentru a demonstra că nu au niciun efect. „Această doză infintezimală a fost piatra de încercare în înțelegerea medicilor. A medicilor, în primul rând, pentru că pacienții au văzut că acționează și pe ei nu-i interesează mecanismul de acțiune, ci faptul că se simt mai bine; medicii sunt mai dornici să înţeleagă cum se petrec lucrurile, unii fiind dispuşi să caute explicaţiile necesare în fizica modernă (teoria câmpurilor electromagnetice de joasă frecvenţă, teoria clatraţilor etc.), în timp ce alții nu acceptă valabilitatea noilor teorii. Studiile clinice sunt cele mai elocvente şi rămân cea mai bună dovadă a eficienței medicamentelor homeopate”, explică secretarul Societății Române de Homeopatie.
Din păcate, în România, astfel de studii clinice sunt puține din cauza faptului că homeopatia se practică mai mult la nivelul cabinetelor individuale și nu există spitale de homeopatie, ca în Anglia sau India. Un cadru unde pacienții pot fi observați în mod organizat este Institutul Național de Medicină Complementară și Alternativă din București. „De asemenea, la Universitatea de Medicină din Târgu Mureș, dr. Alecu a făcut studii de laborator pe cobai – cu Arnica Montana pentru edem post-traumatic, cu Nux Vomica legat de convulsii induse prin administrarea de doze controlate de stricnină la șoareci și un studiu cu Apis referitor la efectul antiinflamator”, spune dr. Rîndașu.
Remediu unic pentru fiecare pacient
Pacienții ajung în cabinetele homeopaților după ce medicina alopată nu a dat rezultate în găsirea unui remediu care să îi facă să se simtă mai bine și, în general, fiind motivați de mărturiile pozitive ale cunoscuților. Efectele maxime ale homeopatiei se obțin, însă, în fazele incipiente ale bolii, în tulburări funcționale, „mai ales că alopații nici nu prea au ce să facă în astfel de cazuri. Dacă cineva prezintă niște dureri pentru care nu observi o cauză, te gândești că nu este cazul să îi dai un tratament cu substanțe chimice și decizia ideală este să îl trimiți la homeopat. Iar tratamentul reușește foarte bine în aceste faze inițiale, fără tulburări organice. Dacă apar tulburările organice, acționezi și acolo, dar în timp mai îndelungat și cu șanse mai mici de vindecare”, precizează dr. Rîndașu.
Deși pacientul este rugat să aducă la consult toate documentele medicale strânse până la momentul respectiv legate de afecțiunea sa, homeopatul păstrează diagnosticul cu titlu informativ, realizând un nou consult care este, de data aceasta, în mare parte, reprezentat de o discuție de aproximativ o oră, în care sunt investigate simptomele pacientului și trăsăturile sale constituționale și psihologice. „Îl întrebăm ce îi place și ce nu-i place să mănânce, poziția de somn, aparent tot felul de ciudățenii, dar care pentru noi sunt caracteristice pentru că medicina homeopată a fost studiată și din punctul de vedere al acestor detalii care ne vin în ajutor în stabilirea remediului. Este o căutare a unui medicament individual și pentru a individualiza trebuie să intri în detalii. Și pe plan psihologic, trebuie să întrebi cât mai multe despre pacientul respectiv – cum reacționează la jigniri, la o ceartă, dacă îi place să își povestească necazurile sau se închide în el”, afirmă secretarul Societății de Homeopatie.
Arta de a discuta cu pacienții
Dincolo de a fi arta găsirii combinației „câștigătoare” de remedii, homeopatia este arta de a purta discuția cu pacienții. „Uneori, oamenii simt o ameliorare chiar și în urma discuției. Ar fi bine ca și în cazul medicinii clasice pacientul să stea mai mult de vorbă cu medicul. Este o artă să vorbești cu pacientul astfel încât el să se deschidă și să îți povestească sincer tot ce are de spus. Vine deschis și dornic să fie ajutat, dar unele lucruri le spui mai greu… Trebuie să știi cum să întrebi ca să ajungi la nucleul acelui caz și trebuie să știi care este simptomul relevant din punctul de vedere al unui remediu homeopatic”, spune dr. Ileana Rîndașu.
Medicamentele au o descriere foarte precisă a comportamentului pacientului și a simptomelor fizice cărora le sunt adresate, având în vedere că homeopatia se bazează pe ideea de tratare a întregului ansamblu, atât fizic, cât și emoțional. „Avem descrierile simptomelor pentru că experimentările cu medicamente s-au făcut pe oameni sănătoși. Cu medicamentele chimice nu am putea acționa pe oameni pentru că am provoca îmbolnăviri reale, pe când dacă utilizăm doze atât de mici nu se produc îmbolnăviri, dar apar simptome care persistă o perioadă de timp; ele pot fi studiate și constituie tabloul acelui remediu”, explică dr. Ileana Rîndașu.
Până în prezent, au fost dezvoltate aproximativ 3.000 de medicamente homeopate, însă pe piața românească se folosesc mai frecvent cam o sută – două sute. Tratamentul homeopat este, în general, mai ieftin decât cel convențional, iar acesta ar putea fi un motiv pentru creșterea în popularitate a acestei ramuri a medicinei. „Pacienții caută și ceva avantajos ca preț, dar nu cred că acesta este motivul principal, ci faptul că se simt bine cu medicamentele homeopatice și că acestea nu au efecte adverse”, spune dr. Ileana Rîndașu.
Registrul medicilor homeopați, în pregătire
Societatea Română de Homeopatie lucrează la crearea Registrului medicilor homeopați practicieni, care va fi gata anul viitor. Aproximativ 3.000 de medici au absolvit cursurile de obținere a atestatului de competență în homeopatie din 1980, când s-au pus bazele învățământului homeopatic oficial din România.
Fiecare medic homeopat are și o specialitate medicală (convențională) și există reglementări clare ale Ministerului cu privire la dotarea cabinetelor, care trebuie să corespundă și specialității respective, dar să aibă și elementele necesare homeopatiei, cum ar fi mai multe Materia medica și un repertoar homeopatic. „Acesta ajută la găsirea unui medicament unic, celebrul similimum, medicamentul similar ansamblului de simptome prezentat de pacient. În ultimii ani, repertoarele au fost înlocuite cu programe de calculator, tot mai sofisticate, astfel încât a devenit un lucru obișnuit ca în timp ce are loc anamneza, medicul să își noteze cu lux de amănunte tot ce îi spune bolnavul și să caute simptomele de repertoar corespunzătoare cu ajutorul unui software. Dar principalul software este tot mintea medicului, acolo se ia decizia, indiferent ce analiză propune programul de calculator, oricât ar fi el de performant”, spune dr. Ileana Rîndașu.
O consultație la un medic homeopat costă aproximativ o sută de lei, în timp ce în străinătate prețurile ajung la o medie de 200 de euro. n
Piața medicamentelor homeopatice
Pe piața medicamentelor homeopatice, aflată într-un ritm de creștere de circa 20%, activează compania franceză Laboratoarele Boiron care, alături de compania românească PlantExtrakt, dețin cea mai mare parte – 80% – a pieței, evaluate la aproximativ 17 milioane de euro. Restul se împarte între compania germană DHU și alți producători străini. Laboratoarele Boiron, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa mondială de homeopatie, a înregistrat anul trecut o creștere a businessului de două ori cât ritmul bugetat. Pentru acest an, compania şi-a bugetat un ritm de creştere de 15%, în timp ce piaţa i-a permis o creştere de 30%. PlantExtrakt a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 12 milioane de lei, previzionând pentru 2012 o creştere de 25%.
Răspund cel mai bine la homeopatie…
Potrivit Acad. Dumitru Dobrescu, medic și farmacolog, homeopatia trebuie să fie farmacoterapie de primă intenţie în anumite cazuri, şi anume: în afecţiunile acute benigne, inclusiv în unele viroze; în tulburările funcţionale uşoare şi medii; în tulburările legate de stres, nevroze, depresii reactive; în afecţiunile cronice cu evoluţie lentă sau în pusee (infecţii recidivante, alergii, dermatoze cronice, reumatism cronic); pre- şi post-partum, în traumatisme şi înainte sau după operaţii chirurgicale. În alte situatii, tratamentul alopat este cel de primă intenţie, cum se întâmplă în afecţiunile acute grave. Asocierea celor două farmacoterapii este utilă în alte situaţii: în suferinţe grave, produse de diverşi agenţi patogeni, pentru care există medicaţie alopată etiotropă, cu tulburări funcţionale care sunt descrise în patogeneziile medicamentelor homeopate; în boli incurabile, pentru creşterea calităţii vieţii.
„Sunt extrem de impresionată de rezultatele tratamentelor homeopatice la copii; ele au mai ales un efect preventiv minunat, astfel încât copii care se îmbolnăveau mereu de infecţii acute de căi respiratorii superioare după intrarea în colectivităţi, ajung să nu se mai îmbolnăvească deloc sau să prezinte, sporadic, forme ușoare de îmbolnăvire care nu necesită tratament cu antibiotice. Un alt gen de cazuri care răspund foarte bine la tratamentul homeopatic sunt tulburările anxioase și, în mod special, atacurile de panică. Persoane din ce în ce mai tinere se plâng de aceste probleme, suferă de teama de a mai ieși pe stradă, au senzaţia că li se face rău în spaţii mici sau în aglomeraţii, se tem că nu fac faţă examenelor sau exigenţelor de la serviciu. Astfel de persoane beneficiază extrem de mult de pe urma tratamentelor homeopatice și este o mare bucurie să îi vezi eliberaţi de angoase. Bucuria pe care o citești în ochii lor când îţi spun că s-au vindecat este cea mai mare răsplată. Cui să îi mai pese de proporţia de sceptici în asemenea momente? Pentru mine, adevărul din ochii celor pe care homeopatia i-a vindecat este cea mai convingătoare dovadă. Totodată, este un imbold ca să îmi continui munca…”, spune dr. Ileana Rîndașu.
Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica, Septembrie 2012.
