Comisia Europeană promovează aplicațiile eHealth și mHealth (aplicații de sănătate pe mobil), încercând să diminueze costurile în acest domeniu, în special în ceea ce privește tratarea bolilor cronice. Aplicațiile pe mobil care îți măsoară tensiunea și îți amintesc să îți iei medicamentele ar putea produce economii la costurile cu sănătatea de 99 de miliarde euro până în 2017, arată rapoartele CE.
În România, a început distribuirea cardurilor naționale de sănătate cu care pacienții vor trebui să se prezinte la medic pe viitor, iar rețeta electronică a fost deja implementată. Cardul naţional dovedește calitatea de asigurat și confirmă prezenţa pacientului la medic. De anul viitor, CNAS își propune ca toate serviciile medicale să fie validate şi decontate doar prin intermediul său. Tipărirea şi distribuirea cardului naţional vor continua în următorii patru ani pentru persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani sau vor dobândi calitatea de asigurat.
“Cardurile de sănătate sunt în curs de distribuire către cetățeni, a fost finalizat un alt program important – dosarul electronic al pacientului – și acestea împreună cu rețeta electronică realizează un sistem informatic deosebit, de la care așteptăm efecte benefice”, a spus Dorel Săndesc, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, adăugând că instituțiile financiare internaționale (FMI, Banca Mondială) au apreciat evoluția înregistrată de România, considerând că, prin implementarea informatizării în sănătate, România intră în rândul țărilor “de primă linie” în acest domeniu.
Printre rezultatele pozitive care urmează să apară se află “prevenția fenomenului de scurgeri din sistem, prin falsuri, dar și printr‑un management superior al pacienților, întrucât medicii vor avea un acces mult mai bun la informațiile asociate pacientului respectiv, cu o creștere evidentă a transparenței sistemului sanitar”, a explicat Săndesc.
Rețeta electronică, premiul anului la Gala Europeană IT de la Londra
Proiectul de implementare a Reţetei Electronice a câștigat anul acesta, la Londra, în cadrul Galei European IT & Software Excellence Awards, titlul de Enterprise Solution of the Year (Soluția IT a anului). Dezvoltat de HP România şi SIVECO, a primit aprecierea juriului pentru sistemul de control al reţetelor compensate şi gratuite, pentru asistarea procesului de prescriere şi pentru eficientizarea şi reducerea erorilor. Îmbunătăţirea procesului de eliberare a medicamentelor, monitorizarea în timp real a cererii şi consumului de medicamente gratuite şi compensate în România, precum şi pentru diminuarea posibilităţilor de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) au fost alte aspecte apreciate la Londra.
Monitorizarea bolilor cronice pe mobil
Aplicațiile eHealth pot juca un rol important în monitorizarea afecțiunilor cronice. Mobiguide (http://www.mobiguide-project.eu) este unul dintre cele patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană care își propune să dezvolte un sistem informatic de monitorizare a bolilor cronice. Versiunea pilot este construită special pentru persoanele care suferă de boli de inimă (tensiune arterială ridicată, aritmie cardiacă) și diabet. Pacienții poartă senzori care monitorizează biosemnale (pulsul, tensiunea), datele sunt stocate pe smartphone-ul pacientului și trimise la un computer central care, bazându-se pe istoricul afecțiunii, generează recomandări cu privire la schimbările necesare în stilul de viață sau detalii de contact ale furnizorilor de servicii medicale.
Tonio Borg, Comisarul European pentru Sănătate, a apreciat că acest proiect susține independența pacienților cu boli cronice și asigură o calitate mai bună a serviciilor medicale. “mHealth le oferă oamenilor posibilitatea de a-și gestiona propria sănătate, de a avea un grad mai ridicat de confort, de a rămâne sănătoși pentru mai mult timp și de a-i susține pe profesioniștii din domeniul medical în munca lor”, a spus Comisarul pentru Sănătate. Acest tip de aplicație pe mobil ar putea fi în mod special de ajutor celor în vârstă, a explicat acesta. “În regiunea Emilia Romagna din nordul Italiei, o aplicație web îi ajută pe bătrâni să își ia medicamentele la timp. De asemenea, un sistem de e-prescripție adună informații despre istoricul medical al fiecărui pacient, ceea ce împiedică eliberarea de rețete care nu își au rostul sau avertizează asupra contraindicațiilor. În plus, asigură continuitatea tratamentului pentru pacienți pe teritoriul a diverse state UE”, a adăugat Borg, citat de euractiv.ro.
În sprijinul prevenției
Scopul sistemelor e-Health este obținerea unei mai bune prevenții și a unui tratament precoce al bolilor cronice, iar utilizarea lor ar putea elimina anumite vizite la spital, generând economii financiare.
Comisarul european pentru Sănătate consideră că Grecia a implementat aceste instrumente în mod exemplar, susținând că acest demers a creat o mai mare transparență și a adus economii suplimentare. E-prescripția a fost introdusă în Grecia în 2010, fiind acum utilizată de 98% dintre farmaciile grecești și de 90% dintre medici. Implementarea sistemelor e-Health în Italia a generat economii de 1 euro la fiecare 9 euro cheltuiți cu proceduri medicale, potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene, Neelie Kroes.
“mHealth va reduce vizitele la spital, va oferi mai mult control oamenilor asupra propriei stări de sănătate și va crește prevenția mai degrabă decât eforturile de vindecare a unor boli. Este, de asemenea, o oportunitate pentru domeniul dezvoltării de aplicații și pentru antreprenori”, a spus Kroes. În prezent, sunt disponibile aproximativ 100.000 de aplicații de mHealth, iar cele aflate în top 20 au strâns deja peste 231 de milioane de descărcări în întreaga lume.
La începutul acestui an, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind tehnologia mHealth care s-a încheiat în iulie, iar până la finalul anului va emite o declarație privind următorii pași în dezvoltarea acestui domeniu la nivel european.
Bune practici în lume
Canada a realizat economii de peste 1,3 miliarde de dolari (4,2 mld lei) prin implementarea Dosarului medical electronic de către medicii de familie, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Pricewaterhouse Coopers care a avut în vedere perioada 2006-2012. Astfel, personalul administrativ a petrecut mai puțin timp căutând sau completând fișe, iar medicii au consumat mai puțin timp parcurgând și actualizând dosarele, ceea ce a generat economii de 800 de milioane de dolari canadieni (2,6 mld lei) prin creșterea eficienței. De asemenea, reducerea numărului testelor duplicat pentru diagnosticare și reducerea numărului efectelor adverse la medicamente a însemnat 584 de milioane dolari canadieni (1,9 mld lei), contabilizate ca beneficii la nivelul sistemului de sănătate.
Dosarul electronic de sănătate a contribuit la îmbunătățirea monitorizării afecțiunilor cronice și a prevenției (rate mai ridicate ale mamografiilor, ale vaccinărilor împotriva gripei), precum și la o mai bună comunicare între membrii echipei medicale și între aceștia și pacienți (mai puțin timp petrecut trecând în revistă istoricul medical al pacientului, alerte electronice pentru rapeluri de medicamente). Implementarea Dosarului electronic de sănătate de către medicii de familie s-a dublat între 2006 și 2012 de la 23% la 56%, potrivit unui studiu al organizației Commonwealth Fund.
În Taiwan, fiecare persoană înscrisă în sistemul de sănătate utilizează un smart card pe care sunt stocate profilul pacietului și cel al providerului de servicii medicale pentru a identifica și reduce fraudarea sistemului de asigurări, eventualele plăți informale, duplicarea serviciilor și a testelor. La consultație, medicul accesează informațiile prin intermediul unui cititor de card, iar asiguratorului i se eliberează nota de plată care este, de asemenea, plătită automat.
Asiguratorul monitorizează îndeaproape standardele, acordarea tratamentului şi calitatea acestuia în raport cu diagnosticul prin intermediul unor rapoarte pe care furnizorii de servicii medicale trebuie să le livreze la fiecare 24 de ore, ceea ce îmbunătățește calitatea tratamentului și limitează supraprescrierea de medicamente, împiedicând totodată pacienții să solicite sistemul în mod excesiv. În plus, medicii ar putea fi penalizați serios pentru diverse motive cum ar fi consultarea unui număr prea mare de pacienți sau pentru acordarea prea multor servicii, chiar dacă justificările medicale sunt valide. Experții din cadrul Comisiei de acreditare a spitalelor evaluează informațiile la fiecare trei luni și oferă răspunsuri prompte și comentarii.
