Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3800 au cabinetele în mediul rural și ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripției în România, în condițiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem este nevoie de Internet de bandă largă, iar unele localități rurale din România nu sunt nici măcar electrificate. Dr. Dorin Ionescu, directorul general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a afirmat în cadrul ediției a șaptea a E-Health Congress, organizat de Tarus Media, că medicii din aceste zone vor putea recurge la raportarea offline și că există în prezent o preocupare a Guvernului pentru aducerea Internetului broadband la nivelul tuturor primăriilor.
„Dezvoltarea instrumentelor de lucru informatice nu vine cu cheltuieli suplimentare, ci reprezintă o reorganizare a serviciilor oferite în prezent și o structurare a lor. Se va putea face managementul integrat al diverselor boli cronice cu impact mare – de exemplu, diabetul zaharat, insuficiența cardiacă sau bolile respiratorii cronice. Platforma informatică va crea cadrul pentru reducerea spitalizării și transferarea îngrijirilor în ambulatoriu și va reconceptualiza activitatea medicului de familie”, a spus Dorin Ionescu. Acesta a adăugat că sistemul informatic care va fi utilizat pentru eliberarea prescripției medicale a fost testat pentru 10.000 de utilizatori simultani, număr care depășește capacitatea actuală a sistemului de sănătate și că nu vor exista probleme legate de funcționarea sa. Conf.dr. Alexandru Rafila, Secretar de Stat în Ministerul Sănătații și-a manifestat speranța că dezvoltatorii sistemului vor face tot ce este posibil pentru asigurarea informării și a transparenței prin intermediul sesiunilor de training și informare care să se deruleze pe parcursul acestui an și al anului viitor, astfel încât toate nelămuririle și neliniștile care planează asupra noului sistem să dispară.
Investiții de 500 lei asociate E-rețetei în fiecare cabinet de medicină de familie
Sandra Adalgiza Alexiu, secretarul Societății Naționale de Medicina Familiei consideră, însă, că e-prescripția aduce medicilor de familie cheltuieli suplimentare legate de abonamentul de internet și de achiziționarea unei imprimante cu laser și a consumabilelor necesare printării fidele a codului de puncte specific noilor rețete. Investițiile necesare s-ar putea ridica la peste 500 de lei, sumă care nu se știe încă din ce fond va fi suportată.
Bonusurile pentru e-rețetă sunt, de fapt, „false” stimulente
În plus, bonusurile promise medicilor pentru utilizarea prescripției electronice sunt niște false stimulente, reprezentând de fapt realocări de fonduri, în condițiile în care sursa lor este tot Fondul Național Unic al Asistenței de Sănătate (FNUASS) din care sunt finanțate serviciile de asistență medicală primară, a adăugat reprezentanta medicilor de familie, Sandra Alexiu. Dacă medicii de familie nu se conformează utilizării rețetei electronice sunt sancționați cu un avertisment în prima lună, urmat de reducerea cu 10% a bonificației lunare de100 de lei și de plata rețetelor eliberate din buzunarul propriu. „Pe de altă parte, penalitățile suportate de CNAS dacă sistemul nu funcționează sunt inexistente”, punctează Sandra Alexiu. „Ar trebui mers pe ideea de stimulent pentru implementarea acestui proiect pentru că sancțiunile sfidează bunul simț. Când s-a introdus acest sistem în Statele Unite medicii au aderat treptat, iar penalizările, deși existente, se ridicau la valoarea de 1,5% din plata medicilor”, a spus secretarul Societății Naționale de Medicina Familiei. Aceasta a subliniat că este de acord cu implementarea rețetei electronice, însă în condițiile în care stimulentele vor fi acordate din alte fonduri decât din banii alocați pentru asistența primară, în care sancțiunile vor fi reevaluate și va exista un dialog normal între instituții.
E-rețeta protejează pacienții și banii din sistem
Subliniind avantajele potențiale ale prescripției electronice, Adrian Pană, Consultant pentru politici de sănătate, a menționat rezultatele unui studiu făcut în zona de Vest a României conform căruia 30% rețete aveau prescrieri cu un grad de incompatibilitate ridicat între medicamente sau dozele prescrise erau de trei ori mai mari decât limitele admise. „Teoretic, rețeta electronică ar putea ghida medicul în prescriere”, a concluzionat Pană. „Banii sănătății nu sunt protejați, nu au în prezent un sistem intern de control care să împiedice frauda. Anual, prescripțiile false și raportarea de servicii false se ridică la 400-500 de milioane de euro pe an și trebuie să închidem acest cerc al fraudei”, a spus Nicolae Lucian Duță, fostul președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate. Acesta a menționat că rețeta electronică nu are cum să nu fie un succes. „Când platforma va fi complet funcțională, inclusiv dosarul electronic al pacientului, România va intra în rândul țărilor europene cu mecanisme e-health foarte bine puse la punct”, a completat Duță.
Un milion de fișe electronice ale pacienților în funcțiune, la nivelul sistemului privat
Rolul medicului este de a trata pacientul, nu de a face management, a punctat dr. Horia Cristian, secretar în cadrul Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților. „Prin sistemul actual îl obligăm să combine trei modele de business – cel de furnizor de soluții, furnizor de valoare adăugată și cel de rețea de facilitare”, a spus dr. Cristian. Acesta a subliniat că vor apărea probleme legate de proprietatea asupra fișelor electronice ale pacienților. „În prezent, există aproximativ 17 milioane de fișe de hârtie și circa cinci milioane de fișe electronice în funcțiune, dintre care un milion se află în proprietatea furnizorilor privați de sănătate. Pentru aceștia, fișele înseamnă bani și este greu de crezut că le vor pune fără un stimulent”, a explicat Cristian.
În ceea ce privește prescripția electronică, Ioana Cacovean, președintele Patronatului Farmaciștilor din România a punctat că există o serie de probleme legate de siguranța pacientului și de libertatea de alegere a farmaciei, de gestionare eficientă a Fondului de Sănătate, de transparentizare a prescrierii și de investițiile ridicate necesare pe termen scurt (scanner n.a.) care vor deveni inutile după introducerea cardului de sănătate.
E-rețeta va deveni funcțională de la 1 iulie, iar până la finalul anului va coexista cu formularele actuale de hârtie. Cardul electronic al pacientului va fi introdus în luna noiembrie și se va începe distribuirea lui, cu o frecvență de un milion de carduri pe lună. Întregul sistem electronic a costat aproximativ 9 milioane de euro, fiind finanțat prin fonduri europene nerambursabile.
