Servicii integrate și complete pentru depresie, date disponibile pentru stimularea îmbunătățirii mijloacelor de îngrijire a depresiei, implicarea și responsabilizarea celor care suferă de depresie, precum și utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți accesul la îngrijire sunt priorități care ar putea îmbunătăți managementul depresiei în România, potrivit unei analize lansate de compania farmaceutică Janssen România.
“Serviciile de sănătate mintală din România au trecut prin reforme succesive menite să dezinstituționalizeze îngrijirea și să transfere cât mai multe servicii în medii comunitare. Deși există politici care sprijină această schimbare, trebuie să acordăm mai multă atenție aplicării lor practice. Este nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea depresiei, pentru toate componentele sale: prevenție, diagnosticare precoce, dezvoltare de servicii integrate și cuprinzătoare, acces la tratamente și tehnologii inovatoare care îmbunătățesc starea pacienților”, a declarat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială a României.
Serviciile de îngrijire comunită, deficitare
Raportul arată că, deși numărul de paturi instituționale s-a redus, capacitatea din cadrul comunității nu a fost îmbunătățită la același nivel, ceea ce a dus la apariția unor bariere în furnizarea de servicii. În pofida intenției de orientare către servicii comunitare pentru persoanele cu depresie, în realitate, se pare că accentul este pus pe îngrijirea spitalicească, în timp ce serviciile de îngrijire medicală primară și comunitară sunt subfinanțate în comparație cu aceasta. În unele regiuni sunt disponibile servicii comunitare prin intermediul centrelor de sănătate mintală care sprijină persoanele cu boli grave, dar se pare că aceste servicii sunt puține și neadecvate pentru a răspunde nevoilor populației din cauza subfinanțării și a cooperării reduse cu autoritățile; în plus, în perioada pandemiei, centrele de sănătate mintală s-au închis.
Discontinuități și lipsa datelor
Deși politicile și legislația susțin colaborarea între serviciile de îngrijire primară și cele de specialitate, punerea în aplicare este limitată. În plus, lipsesc date complete privind depresia, iar acestea nu par să fie utilizate în mod regulat pentru planificarea serviciilor.
Rețelele de sprijin pentru pacienți și îngrijitori sunt în general indisponibile pentru persoanele cu tulburări de sănătate mintală, inclusiv depresie, iar România nu pare să recunoască în mod adecvat rolul îngrijitorilor informali. De asemenea, se pare că există o lipsă de resurse și centre care să ofere informații despre îngrijirea depresiei. Nu este clar dacă există sau nu sprijin financiar oficial disponibil pentru cei care îngrijesc persoane care trăiesc cu depresie. Deși există un anumit sprijin financiar și o indemnizație de concediu pentru îngrijitorii persoanelor cu dizabilități grave, acestea sunt limitate și nu este clar dacă includ și depresia.
Cu toate că persoanele cu depresie pot oferi sprijin extrem de eficient pentru alte persoane cu aceeași afecțiune, nu există un cadru formal pentru dezvoltarea rolului de sprijin „inter pares/ de la egal la egal” în România, cu excepția câtorva ONG-uri, cum este Fundația Estuar.
Rambursarea consultațiilor de telepsihiatrie acordate prin intermediul unui telefon inteligent sau al unui computer a fost una dintre schimbările adoptate pe fondul pandemiei și nu se știe dacă va continua, însă experții o consideră necesară.
“Sperăm ca această analiză să stimuleze factorii de decizie să colaboreze îndeaproape cu toate părțile interesate, inclusiv cu comunitatea medicală, pentru a inversa cursul depresiei în România, adoptând o abordare integrată și preventivă, pentru a atrage atenția asupra acestei afecțiuni, în toată complexitatea sa”, a spus prof. dr. Doina Cozman, Președinte, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, membru al Grupului consultativ pentru Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România.
Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România a fost dezvoltată de The Health Policy Partnership, în parteneriat cu GAMIAN, EUFAMI și Asociația Europeană de Psihiatrie, cu contribuția prof. dr. Doina Cozman, în calitate de membru al Grupului Consultativ la nivel european, cu ajutorul interviurilor oferite de dr. Claudia Dima – expert în sănătate publică, Amedeea Enache, Director Executiv – Fundația Estuar și Dr. Alexandru Paziuc, Președintele Asociației de Psihiatrie Socială din România. Această analiza face parte dintr-o serie mai amplă de rapoarte individuale care evaluează principalele politici și servicii naționale de sănătate furnizate persoanelor care suferă de depresie în Belgia, Franța, Italia și România.
Raportul a fost lansat în cadrul evenimentului “Invizibili, dar reali – o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România”. Desfășurat sub egida Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cu sprijinul Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, evenimentul a reunit factori de decizie, autorități, comunitatea medicală, experți internaționali și naționali în domeniul sănătății și sănătății mintale, precum și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.
Depresia afectează cel mai mare număr de oameni în acest moment. Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 40 de milioane de persoane din Uniunea Europeană suferă de depresie, echivalentul a 4,3% din populația UE. În ultima perioadă, efectele psihologice ale pandemiei au determinat o creștere masivă la nivel global a incidenței anxietății și depresiei, cu 25% doar în primul an de pandemie. Este foarte probabil ca această cifră să fie și mai mare în prezent. Pe de altă parte, contextul pandemiei a făcut subiectul depresiei mai relevant și mai prezent ca niciodată, medicii și academicienii din întreaga lume numind-o “pandemia tăcută” sau “pandemia paralelă”.
